Latest articles

Primele Crezuri

Mon, 11 Jan 2010 14:55:16 GMT

Regula Credintei de Irineus d.Cr. 180

. . . aceasta credinta: �ntr-un singur Dumnezeu, Tatal Atotputernic, care a facut cerurile si pam�ntul si marile si toate lucrurile care sunt �n ele; si �ntr-un singur Cristos Isus, Fiul lui Dumnezeu, care s-a �ntrupat pentru m�ntuirea noastra; si �n Duhul Sf�nt, care a facut cunoscut prin profeti planul de m�ntuire, venirea, nasterea din fecioara, suferinta si �nvierea din morti, si �naltarea la cer a preaiubitului Cristos Isus, Domnul nostru, si viitoarea Sa aratare din cer �n gloria Tatalui ca sa �ncheie toate lucrurile si sa ridice o noua omenire..

Ce scria Hipolitus despre serviciul de botez d.Cr. 215

C�nd o persoana care se boteaza intra sub apa, cel care boteaza �si pune m�na pe ea si spune: "Crezi �n Dumnezeu, Tatal Atotputernic?" Si persoana care este botezata spune: "Cred!" Apoi tin�nd-o de m�na, o va boteza odata. Apoi o va �ntreba:"Crezi �n Cristos Isus, Fiul lui Dumnezeu, care a fost nascut din Fecioara Maria, si a fost crucificat sub Pontius Pilat si a fost �ngropat, a �nviat a treia zi, viu dintre cei morti si s-a ridicat la cer, a stat la dreapta Tatalui, si va veni sa judece vii si mortii?" Si c�nd va raspunde "Cred!" va fi botezata din nou. Si din va spune:"Crezi �n Duhul Sf�nt, �n sf�nta Biserica si �n �nvierea trupului?" Persoana botezata va raspunde "Cred!" si va fi botezata a treia oara.

Crezul Apostolilor d.Cr. 250 (aproximativ)

Cred �n Dumnezeu Tatal Atotputernic, Creatorul cerului si pam�ntului.

Si �n Isus Cristos, Singurul Sau Fiu, Domnul nostru, care a fost conceput prin Duhul Sf�nt, nascut din Fecioara Maria; a suferit sub Pontius Pilat, a fost crucificat, a murit si a fost �ngropat; El a cobor�t �n iad, a treia zi a �nviat din morti, S-a ridicat la cer si a stat la dreapta lui Dumnezeu Tatal Atotputernic, apoi va veni sa judece vii si mortii.

Cred �n Duhul Sf�nt, �n Biserica sf�nta catolica*, comuniunea sfintilor, iertarea pacatelor, �nvierea trupului si viata vesnica. Amin!

* "catholic" �nseamna "universal" si nu este o referinta la Biserica Romano Catolica.

Crezul de la Nicea d.Cr. 325

Noi credem �ntr-un Dumnezeu, Tatal, Creatorul atotputernic al tuturor lucrurilor,
vazute si nevazute.

Noi credem �ntr-un singur Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, nascut din Tatal, nascut unic din fiinta Tatalui -Dumnezeu din Dumnezeu, Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu creat, Cel de o fiinta cu Tatal.

Prin El, toate lucrurile au fost facute �n cer si pe pam�nt. Pentru noi si pentru m�ntuirea noastra, El s-a cobor�t si s-a facut trup si fiind om, El a murit si a �nviat din morti a treia zi. El s-a ridicat la cer si va veni sa judece vii si mortii.

Noi credem �n Duhul Sf�nt.

Biserica universala apostolica condamna pe toti cei care spun: "A fost o data c�nd Fiul nu a existat." Amin.

Spiritualitate adevarata: Puterea transformatoare a Evangheliei

Sat, 26 Dec 2009 07:58:10 GMT

de Steven L. Childers (original article - PDF) (right click and save)

�n prefata cartii sale, Spiritualitate adevarata, raposatul lider si autor crestin Francis Schaeffer s-a referit la o problema care a dus la un punct de mare criza spirituala �n viata sa. El a numit-o "problema realitatii" (1971:i). Dupa multi ani de lucrare, a spus ca problema i-a venit �n minte �n doua parti.

�n primul r�nd, el a observat ca, printre multi dintre cei care au luptat din greu pentru a mentine teologia ortodoxa �n generatia sa, a vazut multa doctrina corecta, dar foarte putina realitate spirituala adevarata.

�n al doilea r�nd, �ndraznind sa faca o analiza a propriei inimi, a trebuit sa recunoasca faptul ca, desi stap�nea toate doctrinele si toate activitatile lucrarii destul de bine, si el parea sa simta foarte putina transformare spirituala adevarata. Schaeffer a ajuns sa realizeze ca adevarata spiritualitate nu tine doar de minte si de vointa, ci si de inima.

E o poveste dureros de comuna. Pasiunea pe care o aveam odata pentru Dumnezeu s-a racit cumva. Chiar daca putem continua sa �nvatam adevaruri si sa practicam discipline spirituale, simtim ca ceva nu e �n regula, dar nu suntem siguri ce anume. Daca avem puterea de a face o privire introspectiva sincera, multi dintre noi trebuie sa recunoastem ca este foarte putina spiritualitate adevarata.

Lucrul �nfricosator este ca putem avea multa teologie buna si chiar succese remarcabile �n lucrare, dar foarte putina spiritualitate adevarata. Exista c�teva simptome la care trebuie sa fim atenti �ntotdeauna, lucruri precum o viata de rugaciune slaba, fram�ntari frecvente din cauza ca ne simtim desconsiderati de ceilalti, critici dese aduse altor oameni sau altor lucrari, perioade recurente de autocompatimire, precum si anxietate si nefericire at�t �n viata, c�t si la locul de munca (Keller 1999:58).

Problema este ca poti avea aceste zbuciumuri interioare si, totusi, sa ai un succes semnificativ �n lucrarea externa. Daca asa stau lucrurile, trebuie sa stii ca esti, probabil, condamnat la o viata superficiala si la un eventual esec. E vorba despre impactul pe termen lung al vietii si al lucrarii tale pentru Hristos si pentru �mparatia Sa. C�nd apostolul Pavel s-a confruntat cu aceste probleme, a �ndraznit sa puna �ntrebarea: "Unde este dar fericirea voastra?" (Galateni 4:15).

Sunt �ngrijorat ca noi am cobor�t inconstient standardul biblic al transformarii si am acceptat ca normativ un nivel de experienta si schimbare pe care Dumnezeu nu a vrut ca noi sa �l acceptam. Care este remediul pentru raceala si duritatea inimilor noastre? Cum putem raspunde lipsei de bucurie autentica si de putere din vietile noastre?

Trei remedii false

�nainte de a cerceta Cuv�ntul lui Dumnezeu pentru a afla ce e de facut, trebuie sa ne fie clar ce nu trebuie sa facem. Vreau sa va �ncurajez sa fiti vigilenti �mpotriva acestor trei remedii false.

Intelectualismul

Intelectualistul reduce crestinismul la un set de convingeri doctrinare pe care doar trebuie sa le afirmi cu mintea. Atentia intelectualistului se concentreaza pe minte, nu pe inima. O astfel de persoana crede ca transformarea spirituala e frumoasa, dar e optionala. Raspunsul ei la lipsa de transformare spirituala din viata unui crestin este de a o justifica, de a spune: "Nu-ti fa griji �n privinta asta". Crezul sau este: "Eliberat de lege, o, conditie binecuv�ntata, pot pacatui dupa placul meu si tot primesc iertare!" Singurul lucru cu adevarat important pentru intelectualist este ceea ce crezi.

�n lucrarea lui [Jonathan] Edwards, "Afectiuni religioase", acesta ne prezinta o perspectiva radical diferita. "Pentru Edwards, inima problemei a fost �ntotdeauna o problema a inimii" (Childers 1995:7). Edwards a fost profund �mpovarat pentru cei din vremea sa ale caror minti erau umplute cu cunostinte teologice corecte dar care aveau o simpla forma externa de evlavie, una care avea extrem de putina putere transformatoare. El scrie: "Cel care are cunostinte doctrinare si doar speculatie, fara afectiune, nu va fi niciodata angrenat �n problema religiei" (1984, I:238).

Edwards ne �nvata ca adevarata spiritualitate este �ntotdeauna puternica, iar puterea sa apare prima data �ntr-o inima transformata. Descriind diferenta dintre un crestinism al mintii si unul al inimii, el scrie: "Exista o diferenta �ntre a fi de parere ca Dumnezeu este sf�nt si plin de har si a simti frumusetea acelei sfintenii ... la fel cum exista o diferenta �ntre a emite judecata rationala ca mierea este dulce si a simti ca este dulce" (1984, II:14). El spune ca este o diferenta mare �ntre doar a sti ca Domnul este bun si a asculta de ceea ce Dumnezeu porunceste �n Biblie "pentru a gusta si a vedea ca Domnul este bun" (1984, II:14).

J.I. Packer exprima acelasi lucru pentru generatia noastra c�nd scrie �n lucrarea sa importanta, Cunosc�ndu-L pe Dumnezeu: "Putina cunoastere a lui Dumnezeu valoreaza mai mult dec�t o sumedenie de cunostinte despre El" (1973:21).

Pasivitatea

Un al doilea fals remediu pe care trebuie sa �l evitam este ceea ce vom numi pasivitate sau emotivitate. Pasivul se concentreaza excesiv pe emotii. Pasivul crede ca nu poate avea nicio contributie reala la propria transformare spirituala dec�t de a preda controlul vietii sale lui Dumnezeu. Felul �n care pasivul crede ca trebuie sa se ocupe de inima sa neschimbata este doar de a renunta si a-L lasa pe Dumnezeu.

Pasivitatea �nvata ca secretul crestinului pentru o viata fericita este de "a-L lasa pe Isus sa-si traiasca viata prin tine" sau de a avea o experienta spirituala care te va catapulta cumva la un nivel mai profund de maturitate spirituala. Aceast mod de a privi viata crestina te poate duce la a-ti petrece �ntreaga viata urmarind false sperante sau experiente �n cautarea a "ceva mai mult" care sa �ti faca credinta mai placuta. Rezultatul este aproape �ntotdeauna o emotivitate p�na la glezne.

Biblia ne �nvata ca Dumnezeu ne-a facut dupa chipul si asemanarea Sa cu "o trinitate de facultati" (Owen 1976, VI:213, 216, 254, VII:397) �n care sunt incluse mintea, vointa si inima. Sentimentele noastre joaca un rol foarte important �n inima umana. Inima este prezentata �n Scriptura ca fiind �nsusi centrul fiintei noastre, scaunul mintii, al vointei si al sentimentelor. Totusi, inima umana nu este prezentata �n Scriptura ca fiind acelasi lucru cu sentimentele.

De fapt, cuv�ntul lui Edwards pentru ceea ce noi acum numim sentimente este "instincte animale" (1984, I:245-261). �n timp ce trebuie sa �nvatam sa afirmam legitimitatea sentimentelor umane �n �nchinarea noastra si �n umblarea noastra cu Domnul, trebuie sa fim atenti sa evitam eroarea pasivului, las�ndu-ne sentimentele sa aiba o influenta excesiva �n umblare.

Moralismul

Al treilea si, probabil, cel mai periculos remediu fals pe care trebuie sa �l respingem este moralismul. Moralistul nu �si concentreaza atentia pe minte sau pe sentimente, ci mai degraba pe vointa. Motto-ul sau este: "Straduieste-te mai tare!". Straduieste-te mai tare sa petreci mai mult timp citind Biblia, medit�nd asupra sa si rug�ndu-te. Straduieste-te mai tare sa nu te enervezi, sa nu te �ngrijorezi sau sa nu poftesti. Doar straduieste-te mai tare sa fii un martor mai bun sau un parinte mai bun.

Problema acestei abordari este ca un credincios poate auzi doar c�teva vorbe �ncurajatoare dinspre amvon despre stradanie p�na c�nd se vede caz�nd �n respingere, �n disperare, sau, cel mai rau, �n adoptarea de planuri evanghelice de ajutorare si programe prin care el sau ea crede ca se va schimba cu adevarat daca va continua sa se straduiasca mai tare.

Aceasta este o �nvatatura foarte veche si foarte periculoasa. Este proclamarea justificarii harului doar prin credinta, urmata repede de subtila �nvatatura ca vei ajunge la crestere crestina doar prin puterea propriului trup. �n Galateni, Pavel se adreseaza unui grup de moralisti de secol I cu cuvinte puternice. �n Galateni 3:3 el scrie: "Sunteti asa de nechibzuiti? Dupa ce ati �nceput prin Duhul, vreti acum sa sf�rsiti prin firea pam�nteasca?".

Pentru Pavel, greseala moralistului nu este una neimportanta. Pavel a vazut o astfel de pozitie ca fiind un atac direct la �nsasi natura Evangheliei. Ce lipseste �n mesajul moralistului, la fel ca si �n mesajul pasivului si al nominalistului, este crucea - puterea transformatoare a Evangheliei.

Atunci unde putem �nvata felul potrivit prin care Dumnezeu vrea ca inimile noastre sa fie transformate �n imaginea lui Hristos? Care este raspunsul la mai sus mentionata "problema a realitatii" a lui Schaeffer? Schaeffer ne ofera o scurta incursiune �n solutia biblica scriind despre rezultatele cautarii sale pentru o mai mare realitate spirituala.

"Am cautat prin ceea ce spune Biblia �n privinta realitatii ca si crestin. Treptat, am vazut ca problema era ca, din toata �nvatatura pe care am primit-o dupa ce am devenit crestin, foarte putina era despre ce spune Biblia despre semnificatia lucrarii terminate a lui Hristos pentru vietile noastre �n prezent." (1971:ii).

Pentru Schaeffer, esenta adevaratei spiritualitati trebuie sa fie legata de �nsusirea �n curs de desfasurare a lucrarii lui Hristos pentru crestin.

El scrie: "Din cauza oricareia dintre aceste ignorante, crestinul nu poate intra �n posesia avutiilor sale �n aceasta viata. Dar c�nd un om �nvata semnificatia lucrarii lui Hristos �n viata sa de acum, o noua usa i se deschide; iar aceasta noua usa apoi pare sa fie at�t de frumoasa �nc�t de multe ori da crestinului, care �ncepe sa actioneze �n baza cunoasterii credintei, sentimentul a ceva care este la fel de nou ca si cum a fost �ntoarcerea sa la Dumnezeu" (1971:84).

Pentru a �ntelege mai bine ce �nseamna sa fii transformat de puterea Evangheliei, trebuie raspuns la doua �ntrebari: 1)"Ce este aceasta Evanghelie?" si 2)"Cum poate aceasta Evanghelie sa ne schimbe vietile?".

Ce este Evanghelia?

�n cautarea unui raspuns din Scriptura la aceasta �ntrebare, va invit sa recititi cuvintele simple, dar extrem de profunde, pe care Isus le-a rostit pentru a-si �ncepe lucrarea publica �n Marcu 1:14b-15. "Isus a venit �n Galilea, si propovaduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: S-a �mplinit vremea si �mparatia lui Dumnezeu este aproape. Pocaiti-va si credeti �n Evanghelie."

Vestea buna a unei �mparatii

�n aceste versete aflam ca Isus �si �ncepe lucrarea publica anunt�nd vestea buna ca �mparatia lui Dumnezeu este la �ndem�na. Pentru ascultatorii sai evrei, acesta a fost un anunt extrem de semnificativ. Profetii din Vechiul Testament au prezis ziua c�nd un mare Mesia va veni si �i va salva de sub asuprire. C�nd Isus a facut acest anunt, evreii fusesera asupriti de guvernul roman timp de multi ani. Ei t�njeau pentru ca Mesia sa vina, sa puna bazele �mparatiei Sale si sa �i salveze de la necaz. (Ridderbos 1975:48).

Totusi, evreii au �nvatat repede ca �mparatia pe care Isus o inaugura nu era asa cum se asteptau. Natura acesteia era mai mult spirituala dec�t politica, asa cum era oprimarea din care Isus a venit sa �i scoata pe oamenii Sai. Ei vor �nvata mai t�rziu ca inamicii cu care acest rege a venit sa se angreneze �n lupta nu erau inamici politici, ci spirituali.

Biblia �i numeste pe acesti inamici lumea, trupul, diavolul si chiar moartea �nsasi. Ca rege, Isus a venit sa declare razboi acestora pentru a-si elibera oamenii din captivitate.

Desi Isus ca rege era prezent la momentul de fata, luati aminte ca versetul 14 ne arata ca �mparatia "este aproape". Asta �nseamna ca �mparatia nu era �n �ntregime �n mijlocul lor. Isus atunci �ncepea sa puna �n miscare ceea ce, ulterior, avea sa aduca dupa sine domnia universala a lui Dumnezeu nu doar asupra Romei, ci asupra tuturor popoarelor de pe pam�nt.

Cu secole �nainte, Dumnezeu a clarificat, prin intermediul profetilor, faptul ca telul suprem al acestei �mparatii care avea sa vina era ca El sa fie glorificat, adorat si sa primeasca �nchinarea oamenilor din orice neam, din orice semintie si din orice popor al lumii. Totusi, erau anumite lucruri importante care trebuiau sa aiba loc �n acest timp pentru ca aceasta �mparatie sa vina �n �ntregimea sa.

Vestea buna a unui Rege

�n primul r�nd, trebuia sa vina regele. Cu aproximativ treizeci de ani �nainte ca Isus sa faca acest anunt, El, ca Fiu etern al lui Dumnezeu, a intrat �n istoria umanitatii si s-a �ntrupat �n om. (Ioan 1:1-14). Aceasta este o veste buna, dar vestea buna e despre mai mult dec�t nasterea Sa.

Scriptura ne spune, de asemenea, vestea buna a vietii Sale. �nca din copilarie, Isus a purtat o lupta personala cu fiecare inamic spiritual care i-a �nfr�nt pe oamenii Sai si care i-a tinut captivi. Ca un rege-luptator, El a trait viata pe care noi ar fi trebuit sa o traim. El a �nfruntat fiecare tentatie cunoscuta omului de la lume, p�na la trup si diavol.

Vestea buna este ca, spre deosebire de mine si tine, El nu a pacatuit niciodata. �n acest fel, a avut o neprihanire perfecta �naintea lui Dumnezeu, ascult�nd de toate poruncile Sale �n g�nd, �n cuv�nt si �n fapta.

Totusi, vestea buna este mai mult dec�t doar despre nasterea si viata Sa.

Vestea buna este ca, �n calitate de rege al nostru, Isus s-a oferit pe sine ca mai mult dec�t un �nlocuitor al vietii noastre. El a devenit, de asemenea, �nlocuitorul nostru �n moarte. C�nd a murit pe cruce, nu a �ndurat doar durerea suferintei fizice si a mortii. El a �ndurat si �ntreaga m�nie si pedeapsa a lui Dumnezeu, pe care o meritam din pricina pacatului nostru.

Biblia ne spune: "... Domnul a facut sa cada asupra Lui faradelegile noastre ale tuturor" (Isaia 53:6). Vestea buna este ca El nu doar a trait viata pe care noi ar fi trebuit sa o traim, ci a si murit moartea pe care noi am fi meritat-o. Totusi, vestea buna e despre mai mult dec�t nasterea, viata si moartea Sa.

Vestea buna este si ca Dumnezeu L-a �nviat din morti si L-a asezat pe tronul din ceruri, d�ndu-I, prin urmare, autoritatea si puterea de a scapa poporul Sau din captivitatea pacatului.

Din cauza nasterii, a vietii, a mortii si a �nvierii lui Isus �n urma cu aproape doua mii de ani, Dumnezeu L-a facut M�ntuitor si Domn. Astfel, domnia lui Isus trebuie vazuta ca un rezultat direct al mortii si al �nvierii Sale.

C�nd apostolul Petru a predicat pentru prima oara vestea buna, el as spus ca Isus fusese "�nviat din morti si ... �naltat prin dreapta lui Dumnezeu" (Fapte 2:32-33).

Aceasta afirmatie simbolica, prin care Isus este acum la dreapta lui Dumnezeu, este menita sa ne �nvete ca Isus domneste �n ceruri at�t ca Domn, c�t si ca M�ntuitor.

Ca M�ntuitor, El singur are autoritatea si puterea de a scapa oamenii de sub pedeapsa pacatului si de a le conduce vietile.

Ca Domn, El singur are autoritatea sa ceara ca toti oamenii, de pretutindeni, sa se supuna domniei Sale �n vietile lor (Fapte 17:30).

Apostolul Pavel a spus, "Dar Dumnezeu ... vesteste acum oamenilor ca toti, de pretutindeni, sa se pocaiasca, pentru ca a hotar�t o zi �n care va sa judece lumea �ntru dreptate, prin Barbatul pe care L-a r�nduit" (Fapte 17:30-31).

Vestea buna este ca Hristosul �naltat va veni din nou (Matei 24:30, 25:19, 31; 26:64; Ioan 14:3) si va aduce toate lucrurile sub domnia Sa.

C�nd va veni din nou, nu va fi ca si prima data, ca un umil si suferind supus. El se va �ntoarce ca un rege suveran, fac�nd judecata si stabilind dreptatea peste �ntreg pam�ntul.

Pavel scrie, "Ca �ntru numele lui Isus Hristos tot genunchiul sa se plece, al celor ceresti si al celor pam�ntesti si al celor de dedesubt, si sa marturiseasca toata limba ca Domn este Isus Hristos, �ntru slava lui Dumnezeu-Tatal" (Filipeni 2:10-11).

Vestea buna a iertarii si a puterii

Apogeul acestei vesti bune nu este doar ca Isus este M�ntuitor si Domn, ci si ca a facut anumite promisiuni celor care cred �n El si care �l urmeaza. Aceste promisiuni evanghelice includ nu doar promisiunea lui Dumnezeu de a ne salva din pedeapsa pacatului, ci si promisiunea Sa de a ne scapa de puterea dominanta a pacatului din vietile noastre.

Este vestea buna ca Isus Hristos nu doar a murit acum doua mii de ani pentru a ne salva din pedeapsa pacatului, ci si ca traieste astazi pentru a ne scapa de dominatia pacatului. Problema spirituala fundamentala a omenirii nu este doar o problema de statut, ci si o problema a naturii umane.

C�nd suntem �n afara lui Hristos, nu suntem doar vinovati �naintea tribunalului ceresc, ci stam acolo corupti din punct de vedere moral, suferind de o boala �n stadiu terminal numita pacat. Prin urmare, ne trebuie nu doar un nou statut �naintea lui Dumnezeu, ci si o noua natura.

Din aceasta cauza a �ncheiat Petru prima sa predica la Pentecost prin a promite ascultatorilor sai doua daruri gratuite din partea lui Dumnezeu pentru toti cei ce se �ntorc la Hristos: 1) iertarea pacatelor si 2) Duhul Sf�nt (Fapte 2:38). Vestea buna nu este doar ca statutul nostru poate fi schimbat �naintea lui Dumnezeu Judecatorul, ci si ca natura noastra corupta poate fi vindecata de Dumnezeu Doctorul. Psalmistul �l lauda pe Dumnezeu pentru ambele lucruri c�nd scrie, "El iarta toate faradelegile tale, El vindeca toate bolile tale" (Psalmul 103:3).

Vestea buna pentru cei pierduti, dar si pentru cei pe drumul cel bun.

Prin urmare, mesajul Evangheliei ar trebui sa fie vazut nu doar ca un mesaj de veste buna pentru ca oamenii pierduti sa fie salvati din pedeapsa pacatului, ci si ca un mesaj de veste buna pentru ca crestinii sa fie scapati de sub puterea dominanta a pacatului. Scopul Evangheliei nu este doar de a ne ierta, ci si de a ne schimba �n adevarati �nchinatori ai lui Dumnezeu si �n adevarati iubitori de oameni.

De multe ori reducem Evanghelia la "Planul lui Dumnezeu pentru salvarea din pedeapsa pacatului" a oamenilor pierduti, fara sa realizam ca este si "Planul lui Dumnezeu pentru scaparea de sub puterea pacatului" a crestinilor. Acelasi mesaj al Evangheliei care salveaza pacatosi sfinteste si sfinti.

Cu c�tiva ani �n urma, un lider important al lucrarii Navigatorii a dezvaluit unei adunari de sute de crestini ca a descoperit ca propria sa perspectiva asupra Evangheliei a fost trunchiata pentru mult timp.

El a spus: "Imaginati-va ca desenati o axa temporala a vietii voastre. Un punct din extremitatea st�nga reprezinta nasterea voastra, iar un punct din extremitatea dreapta reprezinta moartea. �nchipuiti-va o cruce �n centru, �nsemn�nd �ntoarcerea voastra la Hristos. Care cuv�nt ar sumariza cel mai bine nevoia voastra de la nastere si p�na la convertire?" Multe persoane din grup au raspuns: "Evanghelia".

El a continuat: "Acum dati-mi doar un cuv�nt care sa sumarizeze cea mai mare nevoie a voastra de la convertire si p�na la moarte". Unii au spus crestere, altii sfintire.

Liderul a marturisit ca, pentru o parte �nsemnata a lucrarii sale, ar fi fost de acord cu acele alegeri. Fiind un Navigator, a spus ca alegerea sa probabil ca ar fi fost "ucenicie". "Dar astazi", a recunoscut, "acel cuv�nt ar fi Evanghelia". Dupa decenii de ucenicie activa, a realizat ca viziunea sa asupra Evangheliei fusese oarecum deconectata de la trairea vietii crestine. Acum, el este convins ca Evanghelia e necesara la fel de mult �nainte de convertire ca si dupa (Childers 1995:6).

Deci, Evanghelia nu este doar ABC-ul crestinismului, ci crestinismul de la A la Z (Keller 1999:36). Evanghelia nu este doar o poarta prin care trecem o data, ci o carare pe care pasim �n fiecare zi a vietii. Evanghelia e solutia lui Dumnezeu nu doar la vina noastra, ci si la coruptia noastra morala, fiind �n acelasi timp si solutia suprema la toate problemele vietii personale si sociale. Evanghelia nu este doar un set de propuneri care sa fie crezute si aparate, ci este si o putere supranaturala eliberata �n si prin vietile si bisericile noastre pentru o lume dezbinata.

Astfel, apare �ntrebarea, "Cum pot fi transformat de puterea Evangheliei?".

Cum schimba Evanghelia un crestin?

Va rog sa remarcati, din nou, cuvintele simple, dar foarte profunde, ale lui Isus din Marcu 1:14b-15. "Isus a venit �n Galileea, propovaduind Evanghelia �mparatiei lui Dumnezeu si zic�nd: S-a �mplinit vremea si s-a apropiat �mparatia lui Dumnezeu. Pocaiti-va si credeti �n Evanghelie."

Pocainta si credinta au fost numite cele doua dinamici ale unui "ciclu de combustie spirituala" care Dumnezeu vrea sa functioneze �n inimile noastre tot timpul, schimb�ndu-ne �n imaginea Fiului Sau. Pentru ca noi sa simtim puterea transformatoare a Evangheliei �n vietile noastre, trebuie sa ne pocaim �n permanenta si sa credem �n Evanghelie.

C�nd acest "ciclu de combustie spirituala" al permanentei pocainte si al permanentei credinte functioneaza �n inima, se va produce o schimbare. Reversul este, de asemenea adevarat. C�nd nu este nicio schimbare adevarata �n inima si �n viata, cu siguranta ciclul permanentei pocainte si al permanentei credinte nu are loc. Din moment ce aceste doua variabile, pocainta si credinta, sunt at�t de gresit �ntelese, dar esentiale pentru transformarea spirituala, ne vom concentra asupra fiecareia dintre ele �n detaliu.

Pocainta: �ndepartarea afectiunii inimii de idoli

Exista astazi foarte multa confuzie cu privire la pocainta. Multi oamein percep pocainta ca fiind o auto-flagelare morbida care duce la disperare. Pocainta este vazuta ca un fel de penitenta evanghelica rezervata doar pentru momentele c�nd ai fost foarte rau si trebuie sa te smeresti �naintea lui Dumnezeu. Aceasta perspectiva asupra pocaintei reflecta felul cum putini crestini de astazi par sa fi �nteles prima dintre cele nouazeci si noua de teze ale lui Martin Luther, pe care le-a afisat pe usa bisericii Wittenberg, d�nd nastere la reforma protestanta. �n prima teza, Luther scrie, "C�nd Domnul si Stap�nul Isus Hristos a spus 'Pocaiti-va' [Matei 4:17], el a vrut ca �ntreaga viata a credinciosilor sa fie una de pocainta" (1957:25).

Aceasta �ntelegere a pocaintei ca un mod de viata pentru credincios pare sa fie aproape necunoscuta astazi. Ceea ce trebuie sa redescoperim este ca adevarata pocainta nu ne duce la disperare, ci la bucurie. Cu c�t �nvatam se vedem ad�ncimea pacatului nostru, cu at�t vom vedea ad�ncimea harului lui Dumnezeu. Crucea lui Hristos e extrem de pretioasa pentru a vedea ad�ncimea pacatului nostru.

C�nd Isus ne cheama sa ne pocaim, el nu ne cheama sa ne auto-�nvinuim prea tare sau doar sa ne curatim vietile. �n schimb, El ne �ndeamna la o schimbare radicala a inimii. Conform Scripturii, problema noastra principala nu este o problema externa, comportamentala-este o problema a inimii. Din aceasta cauza toate remediile false ne lasa, �n mod inevitabil, neschimbati si ori �n respingere, ori �n disperare, pentru ca toate evita inima.

Motivul pentru care inimile noastre nu sunt transformate este pentru ca am permis "afectiunii inimilor noastre", asa cum o numesc puritanii, sa fie capturata de idoli care o �ndeparteaza de Dumnezeu. Apostolul Ioan exprima acelasi lucru �n ultimul verset din 1 Ioan.

Aici, apostolul �si �ncheie intentionat reusita scrisoare de 105 versete despre cum sa traiesti �n comuniune cu Hristos cu aceste cuvinte: "Copilasilor, paziti-va de idoli"(1 Ioan:21). Aici �nvatam ca pocainta de idolatrie rezuma adevarata spiritualitate.

Pentru ca Dumnezeu a creat omul sa fie un �nchinator, noi �ntotdeauna ne �nchinam la ceva anume, indiferent daca ne dam sau nu seama. De aceea trebuie �ntotdeauna sa vedem caracterul esential al pacatului nostru ca fiind idolatria inimii. Primele doua porunci, "Sa nu ai alti dumnezei afara de mine" (Exodul 20:3) si "Sa nu-ti faci chip cioplit" (Exodul 20:4a), sunt menite sa ne reaminteasca de tendinta noastra naturala, dar periculoasa, de a ne �nchina idolilor.

Idolii moderni care astazi captureaza afectiunea inimii noastre nu sunt imaginile gravate din trecut. Un idol este ceva din care ne luam identitatea. Un idol face ca altcineva sau altceva dec�t Isus Hristos sa fie adevarata noastra sursa de fericire sau �mplinire.

S-a spus ca Rocky Balboa a dezvaluit unul dintre idolii din inima sa �n cea mai buna replica din faimosul film "Rocky" c�nd a spus, "Daca pot doar sa parcurg distanta, atunci voi sti ca nu sunt un ratat".

Adevarul este ca toata lumea are ceva sau pe cineva de pus �n acel loc. "Daca as putea avea-aici tu umpli spatiul-atunci voi sti ca sunt cineva".

Cu totii trebuie sa traim pentru ceva. Cu totii avem un "centru personal", o valoare suprema prin care ne vedem �ntreaga viata (Keller 1998:46).

Pentru unii dintre noi este aprobarea, reputatia sau succesul. Pentru altii este confortul sau controlul, placerea sau puterea. Pentru unii sunt posesiunile, sau sexul, sau banii, sau o relatie. Idolii pot fi cauze bune precum a avea un impact �n societate, a avea un camin fericit, a avea o casnicie buna sau copii ascultatori. Orice ar fi, fara acesta, credem ca vietile noastre sunt lipsite de sens.

Pentru orice am trai, aceasta are o putere uriasa asupra noastra. Daca cineva ne separa de idolul nostru, putem fi foarte suparati. Daca idolii nostri sunt amenintati, putem fi �ncremeniti de frica. Daca ne pierdem idolul, putem ajunge la disperare totala. Aceasta pentru ca idolii carora ne �nchinam ne dau un sentiment de valoare sau de dreptate.

C�nd permitem afectiunii inimii noastre sa fie capturata de astfel de idoli, rezultatul este �ntotdeauna acelasi-o lipsa de puterea transformatoare a lui Dumnezeu si de prezenta Sa �n vietile noastre.

Deci, pocainta nu ar trebui vazuta doar ca o schimbare a comportamentului extern, ci, �n primul c�nd, ca o disponibilitate de a ne �ndeparta inima de idoli. Owen, marele teolog englez, spune ca unul dintre motivele pentru care nu avem parte de mai mult din puterea lui Dumnezeu si din prezenta Sa �n vietile noastre este pentru ca nu am studiat suficient idolatriile inimilor noastre. De aceea, trebuie sa ne punem �ntrebari dificile, precum :"Care este cea mai mare temere a mea?" si "Cine altcineva dec�t Hristos si-a �nsusit �ncrederea inimii mele?".

Timp de multi ani I-am marturisit lui Dumnezeu pacatul meu recurent al nelinistii care ma distrugea fizic. Dar am vazut foarte putina schimbare p�na c�nd am �nceput sa descopar si sa ma caiesc de pacatul intern al idolatriei, care era nucleul pacatului extern al nelinistii. Spre surprinderea mea, am descoperit ca problema mea centrala nu era pacatul extern, ci pacatul intern, idolatru, al cautarii aprobarii altora ca sursa a valorii mele.

Marele evanghelist George Whitefield a �nvatat ca pentru a cunoaste puterea lui Dumnezeu, trebuie sa �nvatam nu doar ce �nseamna pocainta de pacate, ci si pocainta de propria dreptate (1993). Se spune ca raposatul John Gerstner ar fi afirmat, "Nu at�t pacatele noastre ne tin departe de Dumnezeu c�t condamnabilele noastre fapte bune".

Odata ce am identificat un idol al inimii, pocainta presupune nu doar marturisirea sa, ci si luarea de masuri radicale �mpotriva sa, pentru a �nlatura puterea dominanta pe care o are asupra noastra. �n Romani 13 :14, Pavel scrie, "nu va preocupati de firea pam�nteasca, pentru a-i satisface poftele". Tot ce este idolatru pentru noi trebuie sa dispara. Puritanii numesc aceasta mortificare, un concept rar �nt�lnit astazi.

Pocainta este doar jumatate din responsabilitatea noastra �n transformare. Este partea negativa, defensiva a ecuatiei. Acum ne �ntoarcem la strategia pozitiva, ofensiva-credinta �n Evanghelie.

Credinta: Directionarea afectiunii inimii catre Isus Hristos

Motivul pentru care Isus ne porunceste sa "ne pocaim si sa credem �n Evanghelie" este pentru ca El stia ca credinta �n Evanghelie este modul misterios al lui Dumnezeu prin care puterea victoriei Sale ca rege al nostru sa curga �n si prin vietile si bisericile noastre. Vestea buna a �mparatiei este ca regele nostru a c�stigat o victorie minunata pentru noi. Prin viata Sa lipsita de pacat, prin moartea Sa pe cruce, prin �nvierea si �naltarea Sa la ceruri, El nu numai ca a biruit moartea pentru noi, elimin�ndu-i penalitatea, dar El a �nvins si puterea pacatului asupra noastra.

Ca regele nostru luptator, El a �nceput o batalie cu toate fortele inamice (lumea, trupul si diavolul) care sunt �n lupta cu sufletele noastre si a cucerit puterea lor dominanta asupra noastra pentru totdeauna. Acum, prin pocainta si credinta, Dumnezeu vrea ca noi sa ne folosim de victoria regelui nostru pentru a fi transformati �n adevarati �nchinatori ai lui Dumnezeu si �n iubitori de oameni mai autentici.

Motivul pentru care Dumnezeu ne cheama sa ne indepartam afectiunea inimii de idoli prin pocainta este pentru ca noi sa directionam acea afectiune catre Isus Hristos prin credinta. Apostolul Pavel are aceasta parte pozitiva a ecuatiei schimbarii �n minte c�nd scrie �n Coloseni 3:1-2, "Daca deci ati �nviat �mpreuna cu Hristos, sa umblati dupa lucrurile de sus, unde Hristos sade la dreapta lui Dumnezeu. G�nditi-va la lucrurile de sus, nu la cele de pe pam�nt".

�n viziunea lui Pavel, procesul transformarii prin Evanghelie implica �ntotdeauna continua dinamica a pocaintei si a credintei. Prin pocainta ne �ndepartam �ntotdeauna afectiunea de idoli. Prin credinta ne directionam afectiunea catre Hristos.

Puritanii descriu acest concept al directionarii afectiunii catre Hristos ca dezvoltarea unui mod spiritual de g�ndire. Ei �nvata ca noi trebuie sa fim chiar mai radicali �n a directiona afectiunea catre Hristos dec�t �n a ne �ndeparta afectiunea de idoli. Pe masura ce ne g�ndim la prioritatea potrivita a atentiei noastre, Robert Murray McCheyne are dreptate c�nd spune, "Nu alocati at�t de mult timp studiului propriei inimi c�t alocati studiului inimii lui Hristos. Pentru o privire la voi �nsiva, aruncati zece priviri la Hristos" (1947:93).

�n Galateni 6:14, Pavel ne da o incursiune fascinanta �n felul cum credinta sa �n Evanghelie l-a transformat c�nd scrie: "�n ceea ce ma priveste, departe de mine g�ndul sa ma laud cu altceva dec�t cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este rastignita fata de mine si eu fata de lume".

John Stott scrie: "�ntreaga lume a lui Pavel se �nv�rtea �n jurul crucii. I-a umplut viziunea, i-a iluminat viata si i-a �ncalzit spiritul. A �nsemnat pentru el mai mult dec�t orice altceva ... acest cuv�nt din greaca, tradus aici "ma laud" nu are un echivalent exact �n engleza. �nseamna sa ai �ncredere, sa te bucuri, sa traiesti pentru aceasta. �ntr-un cuv�nt, gloria noastra este 'obsesia' noastra"(1986:349).

Unii dintre noi sunt obsedati de a primi aprobare sau recunoastere. Altii sunt obsedati de confort, sau de placere, sau de fericire. Unii sunt obsedati de a avea control, sau putere, sau posesiuni, sau de a-si cladi o reputatie, sau de a avea succes dupa definitia lumii. Apostolul Pavel, la r�ndul sau, a fost obsedat. Dar obsesia sa era de Hristos si de cruce. �n obsesia sa de cruce, Pavel a simtit puterea transformatoare a Evangheliei pentru a crucifica puterea dominanta a naturii sale pacatoase si a atractiei idolatre a lumii.

Numai c�nd vom �nvata cum sa ne acoperim de glorie �n cruce si nu �n idoli vom experimenta adevarata putere eliberatoare a Evangheliei. Numai c�nd Isus Hristos devine mai atractiv pentru noi dec�t puterea pacatului vor fi inimile noastre eliberate. Puterea pacatului nu va fi risipita p�na c�nd o mai mare afectiune a inimii o �nlocuieste. De aceea trebuie sa �nvatam sa ne rugam ca scriitorul de imnuri William Cowper: "Cel mai drag idol pe care l-am cunoscut/ Oricare acel idol ar fi/ Ajuta-ma sa �l desprind de tronul Tau/ Si sa ma-nchin doar Tie" (1990:534).

Ascultarea:cresterea �n credinta prin har

Exista o legatura puternica �ntre ascultarea noastra de vointa lui Dumnezeu si experienta noastra personala a puterii lucrarii Sale. Isus spune, "Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuv�ntul Meu si Tatal Meu �l va iubi. Noi vom veni la el si vom locui �mpreuna cu el" (Ioan 14:23). El mai spune, "Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine �nsusi, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze. Caci oricine va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine �si va pierde viata din pricina Mea si din pricina Evangheliei, o va m�ntui" (Marcu 8:34-35).

Dumnezeu vrea ca ascultarea noastra radicala de vointa Sa si de intentiile Sale �n lume sa fie o parte vitala a experientei cunoasterii Sale si a simtirii puterii Sale �n si prin vietile noastre. Lui Dumnezeu �i place sa �si reverse Duhul cu putere peste acei oameni si peste acele biserici care vor �ndrazni sa se alinieze radical si bucuros la vointa Sa pentru vietile lor si pentru aceasta lume.

Principalul plan al lui Dumnezeu prin care El vrea ca noi sa crestem �n uniunea cu Hristos este prin folosirea cu devotament a harului Sau. Cartea Fapte ne arata ca primii crestini "staruiau �n �nvatatura apostolilor, �n legatura frateasca, �n fr�ngerea p�inii si �n rugaciuni" (Fapte 2:42b).

Pavel stabileste primatul bisericii �n conducerea crestinilor spre maturitate spirituala atunci c�nd scrie: "Si El a dat pe unii apostoli, pe altii, prooroci, pe altii evanghelisti, pe altii pastori si �nvatatori, pentru desav�rsirea sfintilor, �n vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, p�na vom ajunge la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la �naltimea staturii plinatatii lui Hristos;" (Efeseni 4:11-13)

Duhul Sf�nt �si face, �n mod normal, lucrarea �n vietile noastre �n timp ce �nvatam sa ne fixam inimile si mintile pe Domnul Isus Hristos prin har. "The Westminster Shorter Catechism" afirma, "Mijloacele exterioare si obisnuite prin care Hristos ne comunica avantajele m�ntuirii sunt poruncile Sale, mai ales Cuv�ntul, sacramentele si rugaciunea, toate fiind facute eficient pentru alesul spre salvare" (WSC 88).

Concluzie

Pentru a ne apropia de Dumnezeu �n pocainta si credinta, este necesar ca, prima data, sa ne smerim. Scriptura ne spune ca "Dumnezeu celor m�ndri le sta �mpotriva, iar celor smeriti le da har" (Iacov 4:6). Paradoxul harului este ca, pentru a ajunge sus, trebuie sa cobor�m. Harul si puterea lui Dumnezeu, ca si apa, curg �ntotdeauna catre locul cel mai de jos-baza crucii. Crucea a fost numita locul pacatosului.

La cruce ne debarasam de toata m�ndria si de toata multumirea de sine si recunoastem �naintea lui Dumnezeu ce idolatri suntem cu adevarat. La cruce �ncetam sa ne acoperim lipsa de realitate spirituala. La cruce marturisim, umil, lui Dumnezeu ca inimile noastre sunt reci si dure din punct

de vedere spiritual. La cruce gasim odihna pentru sufletele noastre. Eu nu prezint �nca un alt plan sau program pentru auto-dezvoltare spirituala. �n schimb, prezint o persoana, Isus Hristos, care spune nu doar "pocaiti-va si credeti �n Evanghelie" (Marcu 1:14b-15), ci si "Veniti la Mine, toti cei osteniti si �mpovarati, si Eu va voi odihni pe voi" (Matei 11:28-30).

Vestea buna este ca �n Isus Hristos gasim, �n sf�rsit, lucrurile dupa care inimile noastre t�njesc cu adevarat si dupa care �nseteaza, care idolii nostri pot doar sa ni le promita �n van. Este vestea buna ca nu trebuie sa mai traim �n frica de condamnarea lui Dumnezeu. Oric�t de mari ar fi pacatele noastre, Dumnezeu ne promite ca putem fi iertati complet prin s�ngele lui Hristos varsat �n locul nostru.

Este vestea buna ca nu trebuie sa mai fim �mpietriti de frica de a fi respinsi, cladindu-ne si apar�ndu-ne reputatia, deoarece putem cunoaste bogatiile acceptarii eterne a lui Dumnezeu prin dreptatea perfecta a lui Hristos, care este socotita a fi a noastra prin credinta.

Este vestea buna ca nu mai trebuie sa continuam sa traim si sa ne simtim ca niste orfani spirituali neiubiti de nimeni, �ntruc�t acum putem cunoaste confortul lui Isus Hristos ca un milostiv frate mai mare al nostru, cel care a fost "�n toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat" (Evrei 4:15).

Este vestea buna ca, desi noi ne putem supara si sa �l nemultumim pe Dumnezeu din pricina pacatului nostru, nu putem face nimic sa �l facem pe Tatal Ceresc sa ne iubeasca mai putin si nu putem face nimic sa �l facem sa ne iubeasca mai mult. Dragostea �n Hristos a lui Dumnezeu pentru noi este aceeasi dragoste eterna pe care a avut-o dintotdeauna pentru singurul Sau Fiu. Pentru ca suntem copiii Sai, Dumnezeu promite sa foloseasca toate �ncercarile din vietile noastre nu pentru a fi pedepsiti, ci pentru binele nostru, pentru a ne ajuta sa crestem si sa ne maturizam �n tot ceea ce El ne-a proiectat sa fim (Evrei 12:10).

Este vestea buna ca oric�t de singuri ne-am simti �n aceasta viata, oric�t de multi oameni ne-ar parasi, noi putem avea parte �ntotdeauna de comuniunea Duhului Sf�nt care promite sa nu ne lase si sa nu ne paraseasca niciodata (Evrei 13:5). Dragostea Sa pentru noi este vesnica; El ne promite ca va duce la bun sf�rsit, �n ultima zi, �n ceruri, lucrarea pe care a �nceput-o �n noi (Filipeni 1:6). �ntre timp, el promite sa vina alaturi de noi pentru a ne m�ng�ia, pentru a ne �ncuraja si pentru a ne transforma prin toate �ncercarile noastre. El promite sa fie alaturi celor cu inima �nfr�nta (Psalmul 34:18).

Este vestea buna ca oric�t de intensa ar fi lupta noastra din prezent cu pacatul, noi nu mai trebuie sa fim robiti de dominatia pacatului asupra vietilor noastre. Desi influenta pacatului va fi �ntotdeauna cu noi, dominatia pacatului asupra vietilor noastre a fost distrusa prin cruce (Romani 6). Este vestea buna ca noi putem fi, �n sf�rsit, eliberati de acel pacat care ne-a tinut �n robie pentru un timp at�t de �ndelungat.

Este vestea buna ca, �ntr-o zi, toate luptele noastre se vor �ncheia si Dumnezeu ne va aduce acasa, �n rai. Suntem acum pelerini care trec printr-un tinut care nu este al nostru, �n drum spre casa, Orasul Ceresc (Bunyan 1872a)-un loc unde Dumnezeu promite ca ne va sterge orice lacrima din ochi. El promite ca va face toate lucrurile noi. Noi vom fi �nnoiti at�t �n suflet, c�t si �n trup. Toata creatia va fi �nnoita. El promite ca �n cerurile noi si pe pam�ntul nou nu va mai fi moarte, sau doliu, sau pl�ns sau durere, pentru ca vechea ordine a lucrurilor va trece (Apocalipsa 21:4).

Pe masura ce �ncepem sa ne concentram asupra acestor promisiuni ale lui Dumnezeu, trebuie sa le dam voie sa ne conduca spre persoana lui Isus Hristos �n �nchinare. Aceste bogate promisiuni trebuie ca, de acum �nainte, sa treaca de la mintile noastre catre inimi, p�na ce acestea se �nflacareaza cu o dragoste �nnoita pentru Dumnezeu. Cum se �nt�mpla acest lucru?

Tot ce cere Dumnezeu este ca noi sa ne apropiem de El �n pocainta si �n credinta prin crucea lui Isus Hristos. Pentru ca aici, �n acest loc al pacatosului, a ales Dumnezeu sa ne ridice si sa ne schimbe �n asemanarea lui Hristos. Este locul pacatosului la care va invit sa veniti.

�ntr-o zi, Isus a �nt�lnit o femeie foarte �nsetata la o f�nt�na din Samaria. El stia ca setea ei a dus-o �n bratele multor barbati de-a lungul anilor, dar tot era foarte �nsetata. Isus stia ca setea ei era mai mult dec�t fizica. Isus i-a spus, "Oricine bea din apa aceasta va �nseta iarasi, dar cel ce va bea din apa pe care i-o dau Eu nu va mai �nseta �n veac, caci apa pe care i-o dau Eu se va face �n el izvor de apa curgatoare spre viata vesnica" (Ioan 4:13-14).

Mai t�rziu, la un mare ospat evreiesc, Isus se adreseaza multimii cu voce tare, "Daca �nseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea. Cel ce crede �n mine, precum a zis Scriptura, r�uri de apa vie vor curge din p�ntecele lui." (Ioan 7:37-38). Prin aceasta, spune Ioan, Isus se referea la Duhul Sf�nt.

�n numele lui Isus va chem pe voi, cei �nsetati, sa va �ntoarceti de la idolii vostri, de la toate f�nt�nile voastre sparte (Ieremia 2:13) si sa �ncepeti sa beti din f�nt�na care este Hristos. Aceasta f�nt�na nu secatuieste niciodata. Aici sunt izvoarele transformarii, reformarii si revenirii personale, bisericesti si culturale.

Va promit, �n autoritatea cuvintelor lui Isus, ca daca veti continua sa veniti la Hristos �n umila pocainta si credinta, nu numai ca va va fi stinsa setea, dar r�uri de apa vie vor curge prin voi, nu doar de dragul vostru, ci de dragul lui Isus si a �mparatiei Sale.

Pe masura ce raspundeti, g�nditi-va �n rugaciune la cuvintele scriitorului de imnuri din secolul al XIX-lea, Horatius Bonar, "Aud vocea lui Isus spun�nd, Iata, �ti dau gratuit apa vie. �nsetatule, apleaca-te si bea si traieste" (1990:304).

________________________________________________________

Steve Childers este presedintele "Avansarii globale a Bisericii", o lucrare inter-denominationala care ofera instruire, consultanta si resurse pentru �ntemeietori de biserici, pastori si misionari din �ntreaga lume. Prin conferintele si seminarele pe care le-a tinut, a instruit lideri crestini din mai bine de treizeci de tari reprezent�nd peste o suta de denominatiuni si agentii misionare. Din 1993, el a instruit sute de pastori si lideri crestini �n Coreea si peste o mie doua sute de misionari �n Japonia. Steve este, de asemenea, si profesor de teologie practica (din 1995) si directorul programului doctoral la Seminarul Teologic Reformat din Orlando, Florida, unde preda �ntemeierea de biserici, misiuni, evanghelism si formare spirituala. Este un lucrator hirotonisit al Bisericii Prezbitariene din America, lucr�nd �n doua biserici (urbana si suburbana) ca pastor timp de cincisprezece ani.

Formarea sa educationala include masterate de la Seminarul Legam�ntului din Saint Louis si Scoala Evanghelica "Trinity" din Chicago si un doctorat de la Seminarul Teologic Reformat din Orlando. Steve a facut si studii doctorale �n misiunea globala la "Fuller Theological Seminary's School of World Mission" din Pasadena, California.

Steve si sotia sa, Becky, traiesc �n Orlando, Florida, si au trei fiice.

Referinte citate

Bonar, Horatius, 1990, "I Heard the Voice of Jesus Say." In Trinity Hymnal. p. 304. Philadelphia, PA: Great Commission Publications.

Bunyan, John, 1872, a "The Pilgrim's Progress." In The Complete Works of John Bunyan. Illus. ed. Pp. 85-245. Philadelphia, PA: Bradley, Garretson & Co.

Childers, Steven Lee, 1995, "The Transforming Power of the Gospel." Reformed Quarterly 14(3):6-17.

Cowper, William, and John Newton, 1990, "O for a Closer Walk with God." In Trinity Hymnal. p. 534. Philadelphia, PA: Great Commission Publications.

Edwards, Jonathan, 1984, The Works of Jonathan Edwards. 2 vols. Carlisle, PA: Banner of Truth.

Keller, Timothy

1998 The Content of the Gospel. Unpublished manuscript.

1999 Preaching the Gospel in a Post-Modern World. Unpublished manuscript.

Luther, Martin,1957, "Ninety-Five Theses." C. M. Jacobs, trans. In Luther's Works. Helmut T. Lehmann, gen. ed. Vol. 31. Pp. 25-33. Philadelphia: Muhlenberg Press.

McCheyne, Robert Murray, 1947, Memoirs of McCheyne: Including His Letter and Messages. Andrew Bonar, ed. Chicago: Moody Press.

Owen, John ,1965-68, The Works of John Owen. 16 vols. William H. Goold, ed. Carlisle, PA: Banner of Truth.

Packer, James I., 1971, Knowing God. Downers Grove, IL: InterVarsity.

Ridderbos, Herman N.,1974 Paul: An Outline of His Theology. Grand Rapids, MI: Eerdmans.

Schaeffer, Francis, 1971, True Spirituality. Wheaton, IL: Tyndale.

Stott, John, 1986, The Cross of Christ. Downers Grove, IL: InterVarsity.

The Westminster Confession of Faith: The Larger and Shorter Catechism, 1976, The Publications Committee of the Free Presbyterian Church of Scotland.

Whitefield, George, 1976, "The Method of Grace." In George Whitefield's Sermons. Vol. 2. Pp. 108-122. New Ipswich, NH: Pietan Publications.

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Exista erori �n Biblie?

Thu, 10 Dec 2009 11:01:56 GMT

de Norman L.Geisler (original article)

Biblia nu poate avea erori, deoarece este Cuv�ntul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu nu poate gresi. Aceasta nu �nseamna ca nu se gasesc neclaritati �n Bibilie. Neclaritatile nu sunt cauzate de revelatia perfecta a lui Dumnezeu, ci de �ntelegerea noastra imperfecta. Istoria criticilor asupra Bibliei adevereste ca Biblia nu are erori, ci cei ce o critica. Cele mai multe probleme se �ncadreaza �n una din urmatoarele categorii.

Presupun�nd ca inexplicabilul nu se poate explica.

C�nd un om de stiinta �nt�lneste o anomalie �n natura, el nu se opreste din a mai explora �n acel domeniu. Ci mai degraba, inexplicabilul motiveaza mai multa studiere. Odata oamenii de stiinta nu au putut explica meteoritii, eclipsele, tornadele, uraganele, si cutremurele. P�na de cur�nd oamenii de stiinta nu au stiut cum un bondar poate zbura. Toate aceste mistere si-au cedat secretele rabdarii perseverente. Oamenii de stiinta nu stiu cum viata se poate dezvolta �n termo-guri de aerisire �n ad�ncurile marii. Si totusi nici un om de stiinta nu renunta si striga "contradictie!". La fel si adevaratul student al Bibliei, vine cu aceeasi presupunere ca va gasi raspunsuri la inexplicabil c�nd studiaza Biblia. Criticii odata au sugerat ca Moise nu avea cum sa scrie primele cinci carti ale Bibliei pentru ca, �n timpul lui Moise scrisul nu se dezvoltase. Acum stim ca scrisul a existat cu mii de ani �naintea lui Moise. De asemenea, criticii au crezut �ntr-un timp ca referintele la poporul Hitit erau doar povesti. Asemenea oameni, cu asa nume nu au existat niciodata. Acum Biblioteca Nationala a Hititilor a fost �nfiintata �n Turcia. Astfel avem motive �ntemiate sa credem ca alte fenomene inexplicabile din Scriptura vor fi explicate mai t�rziu.

Presupun�nd ca Biblia are erori, p�na la proba contrarie

Multi critici presupun ca Biblia este gresita, p�na c�nd ceva va dovedi ca este corecta. Totusi, asemenea unui cetatean american acuzat de o infractiune, Biblia ar trebui sa fie citita macar cu aceeasi prezumtie de acuratete data si altor literaturi care pretind ca nu sunt fictiune. Acesta este modul de abordare a tuturor comunicarilor umane. Daca nu ar fi asa viata nu ar fi posibila. Daca am presupune ca semnele de circulatie si indicaoarele nu ar spune adevarul, probabil am fi morti �nainte ca noi sa dovedim contrariul. Daca am pretinde ca pachetele de m�ncare ar fi inscriptionate gresit, asta ar �nsemna sa deschidem toate pachetele si cutiile �nainte de cumparare. La fel si Biblia, ca si orice alta carte, ar trebui sa se presupuna ca ne spune ceea ce autorul a zis, a experimentat si a auzit. Dar cei care au critici negative �ncep exact cu prezumtia opusa, si astfel concluzia lor este ca Biblia este plina de erori.

Confund�nd interpretarile noastre failibile cu revelatiile infailibile ale lui Dumnezeu

Isus a afirmat ca "Scriptura nu poate fi anulata" (Ioan 10:35 NTR). Ca si o carte infailibila, Biblia este si irevocabila. Isus a declarat, "Adevarat va spun, c�ta vreme nu vor trece cerul si pam�ntul, nici macar o iota sau o parte a vreunei litere nu va fi �nlaturata din Lege, �nainte ca sa se �nt�mple toate lucrurile" (Matei 5:18, Luca 16:17, NTR). Scripturile au de asemenea autoritatea maxima, av�nd ultimul cuv�nt �n tot ceea ce spun. Isus a folosit Scriptura ca sa reziste ispititorului (vezi Matei 4:4, 7:10), pentru a pune �n ordine disputele doctrinale (vezi Matei 21:42), si pentru a justifica autoritatea lui (vezi Marcu 11:17). Cateodata o �natatura biblica este bazata pe un mic detaliu istoric (vezi Evr. 7:4-10), un cuv�nt sau o fraza (vezi Fap. 15:13-17), sau pe diferenta dintre singular si plural (vezi Gal 3:16). Dar, �n timp ce Biblia este infailibila, interpretarile umane nu sunt. Chiar daca Cuv�ntul lui Dumnezeu este perfect (vezi Ps, 19:7), at�ta timp c�t imperfectele fiinte umane exista, vor exista interpretari gresite despre Cuv�ntul lui Dumnezeu, si false puncte de vedere despre lumea Lui! �n lumina acestor lucruri, nu ar trebui sa ne grabim sa pretindem ca o prezumtie dominanta �n prezent din stiinta, este finala. C�teva legi incontestabile de ieri, sunt considerate erori de savantii de azi. Asa ca, contradictii �ntre opinii binecunoscute din stiinta si interpretari ale Bibliei care sunt acceptate pe o scara larga, pot fi asteptate. Dar acest lucru, esueaza �n a demonstra ca exista o contradictie reala.

Esuarea �n a �ntelege contextul.

Greseala cea mai comuna a tuturor comentatorilor Bibliei, incluz�nd chiar si a unor critici, este citirea textului �n afara contextului corespunzator. Dupa cum este si zicala aceea "Un text scos din context, este un pretext" Nimeni nu poate dovedi ceva din Biblie prin aceasta procedura gresita. Biblia zice, "Ne exista Dumnezeu" (Ps. 14:1 NTR). Bine�nteles, contextul este, "Nebunul zice in inima lui, 'Nu exista Dumnezeu' " Cineva poate pretinde ca Isus ne-a sfatuit sa nu ne �mpotrivim raului (vezi Matei 5:39), dar contextul �n care El a facut aceasta declaratie nu trebuie ingnorat. Multi citesc afirmatia lui Isus "sa dai celui ce-ti cere" ca si cum o persoana ar avea obligatia de a da chiar si o arma unui copil. Esuarea de a remarca �ntelesul este determinat de context, si este o greseala majora pentru cei care gasesc cusur Bibliei.

Interpretarea dificilului prin ceea ce este evident.

Unele pasaje sunt greu de �nteles si par sa contrazica alte parti ale Scripturii. Iacov pare ca zice, m�ntuirea este prin fapte (vezi Iacov 2:14-26), pe c�nd Pavel �nvata ca este prin har. Pavel spune, "Crestinilor sunteti salvati prin har; si asta nu vine de la voi. Este un dar de la Dumnezeu; nu prin fapte ca sa nu cumva sa se laude cineva" (Ef. 2:8-9; Rom. 4:5 NTR). Contextul �n care sunt aceste versete, adevereste ca Pavel de fapt vorbeste despre justificarea �naintea lui Dumnezeu (doar prin credinta), pe c�nd Iacov se refera la justificarea �naintea altora (care vad doar ceea ce noi facem). Si Iacov si Pavel, am�ndoi vorbesc despre roada din plin care apare �n viata celui ce iubeste pe Dumnezeu.

Uit�nd caracteristicile umane ale Bibliei.

Cu exceptia unor mici sectiuni cum ar fi Cele Zece Porunci, care sunt "scrise de degetul lui Dumnezeu" (Ex. 31:18 NTR), Biblia nu a fost verbal dictata. Scriitorii nu erau secretari ai Duhului Sf�nt. Erau compozitori umani care-si �ntrebiuntau propriile stiluri literare si particularitati. Acesti autori umani, cateodata au folosit resurse umane pentru materialele lor (vezi Iosua 10:13; Fap. 17:28; 1Cor. 15:33; Tit 1:12). De fapt, fiecare carte a Bibiliei este compozitia unui scriitor uman - exist�nd in jur de 40 de autori �n total. �n Biblie este manifestat de asemenea si un stil diferit de literatura umana. Scriitori vorbesc si din punctul de vedere al unui observator c�nd scriu despre soarele care rasare sau apune (vezi Ios. 1:15). Ei arata de asemenea moduri ale g�ndirii umane , uitarea (vezi 1Cor 1:14-16) chiar si emotii umane (vezi Gal. 4:14). Biblia dezvaluie interese umane foarte specifice. Osea are un interes rural, Luca o preocupare medicala, si Iacov o dragoste de natura. Ca si Cristos, Biblia este complet umana, totusi fara de erori. Uit�nd umanitatea Scripturii, poate conduce la o contestare falsa a integritatii sale, prin asteptarea unui nivel de exprimare mai mare dec�t acel care este obisnuit unui document de origine omeneasca. Acest lucru va deveni mai evident pe parcursul discutiilor noastre despre urmatoarele greseli ale criticilor.

Pretinz�nd ca o relatare partiala este o relatare falsa.

Criticii deseori sar direct la concluzia ca, o relatare partiala este falsa. Totusi, acest lucru nu este adevarat. Daca ar fi fost astfel, majoritatea lucururilor despre care s-a vorbit vreodata ar fi fost false, �n timp ce rareori timpul sau spatiul permite o relatare absolut cmpleta. De exemplu, declaratiile faimoase a lui Petru din Evanghelii:

Matei: "Tu esti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu" (16:16 NTR)
Marcu: "Tu esti Cristosul" (8:29 NTR)
Luca: "Cristosul lui Dumnezeu" (9:20 NTR)

Chiar si Cele Zece Porunci, care au fost scrise de "degetul lui Dumnezeu" (Deut. 9:10), sunt exprimate cu variatii, c�nd au fost �nregistrate a doua oara (vezi Ex. 20: 8-11 cu Deut. 5:13-15). De asemenea, �n cartile Regi si Cronici, sunt multe diferente �n descrierea lor despre evenimente care sunt identice, si totusi nu au deloc contradictii �n evenimentele care sunt povestite.

Presupun�nd ca citatele din Vechiul Testament care sunt �n Noul Testament trebuie sa fie literalmente.

Criticii deseori subliniaza variatiile din Noul Testament care sunt folosite din Vechiului Testament, ca dovada de eroare. Ei uita ca fiecare citat nu trebuie reprodus �n �ntregime. C�teodata noi folosim citate indirecte si citate directe. A fost si atunci si este si astazi perfect acceptabil, ca �ntr-un stil literar sa fie data esenta unei declaratii fara sa fi folosit cu exactitate aceleasi cuvinte. Aceeasi �nsemnatate poate fi transmisa fara a fi folosita aceeasi expresie verbala.

Variatiile citatelor folosite �n Noul Testament din Vechiul Testament, se �mpart �n diferite categorii. C�teodata sunt pentru ca apare o schimbare a vorbitorului. De exemplu, Zaharia mentioneaza pe Domnul spun�nd, "Vor privi la Mine, la Cel pe Care L-au strapuns" (12:10 NTR). C�nd aceasta este citata �n Noul Testament de Ioan, nu de Dumnezeu, este schimbata �n, "Vor privi la Cel pe Care L-au strapuns" (Ioan 19:37 NTR).

�n alte dati scriitorii citeaza doar parti din textul Vechiului Testament. Isus a facut asta �n sinagoga din patria Sa, Nazaret (vezi Luca 4:18-19 cit�nd din Isa. 61:1-2). De fapt, El s-a oprit �n mijlocul unei propozitii. Daca El ar fi continuat mai departe, nu ar fi putut sa sublinieze ideea principala din text, "Astazi a fost �mplinit acest pasaj din Scriptura �n auzul urechilor voastre" (vers. 21). Urmatoarea fraza era, " Si ziua de razbunare a Dumnezeului nostru," (Isa. 61:1-2) si se referea la a doua Sa venire.

C�teodata Noul Testament parafrazeaza sau sumarizeaza textul Vechiului Testament (vezi Mat. 2:6). Altii amesteca doua texte �n unul (vezi Matei 27:9-10). Ocazional un adevar general este mentionat fara a fi citat un text specific. De exemplu, Matei a spus ca Isus s-a mutat la Nazaret "ca sa se �mplineasca ceea ce a fost spus prin profeti si anume ca El va fi chemat Nazarinean" (Mat 2:23 NTR) Observati ca Matei nu citeaza un porofet specific ci mai degraba "profet" �n general. C�teva texte vorbesc si despre smerenia lui Mesia. Sa fi din Nazaret, un Nazariean era de fapt de un rang inferior �n Israel �n zilele lui Isus.

Presupun�nd ca consemnarile divergente sunt false.

Pentru ca doua sau mai multe consemnari ale aceluiasi eveniment difera, aceasta nu �nseamna ca se exclud reciproc. Matei 28:5 zice ca era un �nger la morm�nt dupa �nviere, pe c�nd Ioan, ne informeaza ca erau doi �ngeri (vezi 20:12). Dar acestea nu sunt relatari contradictorii. O regula infailibila din matematica explica foarte usor aceasta problema: Unde sunt doi �ntodeauna exista unu. Matei nu a zis ca era un singur �nger. �n acea dimineata confuza se prea poate sa fi fost la morm�nt un �nger la un moment dat si doi la alt moment. Cineva trebuie sa adauge cuv�ntul "numai" la consemnarea lui Matei ca sa o contrazica pe cea a lui Ioan. Astfel daca criticul vine la text ca sa arate ca este gresit, iar greseala nu este gasita �n Biblie, atunci greseala este la critic.

Tot astfel si Matei (vezi 27:5) ne informeaza ca Iuda s-a sp�nzurat. Dar Luca zice ca "a plesnit �n doua pe la mijloc si i s-au varsat toate intestinele " (Fap. 1:18 NTR). Din nou, aceste scrieri nu se exclud reciproc. Daca Iuda s-a sp�nzurat de un copac care era pe marginea unei prapastii sau �ntr-o zona st�ncoasa, si trupul sau a cazut pe una dintre acele st�nci ascutite, atunci intestinele lui i s-ar fi varsat exact cum Luca descrie foarte clar.

Presupun�nd ca Biblia aproba tot ceea ce este scris �n ea.

Este o greseala sa presupunem ca tot ce contine Biblia este dat spre a se urma ca exemplu. �ntreaga Biblie este adevarata (vezi Ioan 17:17), dar unele relatari din Biblie sunt minciuni, cum ar fi: minciunile lui Satan (vezi Gen. 3:4; Ioan 8:44) si a lui Rahab (Ios. 2:4). Inspiriatia Bibliei contine relatari adevarate de o mare acuratete, cu referire chiar si la minciunile si erorile fiintelor umane. Adevarul Scripturii este gasit �n ceea ce Biblia dezvaluie, nu �n tot ce contine ca si relatare scrisa. Daca aceasta dinstinctie nu este luata �n calcul, putem ajunge la concluzia gresita ca Biblia ne �nvata imoralitate, pentru ca povesteste despre pacatul lui David (vezi 2 Sam. 11:4), promoveaza poligamie; pentru ca o consemneaza pe cea a lui Solomon (vezi 1 Regi 11:3), sau ca sustine existenta ateismului, pentru ca citeaza pe nebun care zice, "Nu este Dumnezeu" (Ps. 14:1).

Uit�nd ca Biblia nu este formala.

Ca ceva sa fie adevarat nu trebuie neaparat sa foloseasca limbaj academic, formal, sau asa numitul limbaj "stiintific". Biblia este scrisa pentru persoana obisnuita din orice generatie, si tocmai de aceea foloseste limbaj obisnuit. (..). Scripturile au fost scrise �n vremuri stravechi prin standarde antice, si ar fi anacronic sa suprapunem standarde moderne stiintifice asupra lor. Totusi, nu este mai nestiintific sa vorbim despre faptul ca soarele sta pe loc (vezi Ios 10:12) dec�t sa ne referim la faptul ca soarele rasare (vezi Ios. 1:16). Meteorologii �nca se mai refera la aceste timpuri ca fiind "rasarit de soare" si "apus de soare".

Presupun�nd ca numerele rotunde sunt false.

Ca si la un discurs obisnuit, Biblia foloseste numere rotunde (vezi Ios. 3:4; 4:13). Se refera la diametru ca fiind o treime din circumferinta unui lucru (vezi 1 Cro. 19:18; 21:5). �n timp ce aceasta de fapt este numai o aproximatie (vezi Lindsell, 165-66), poate fi imprecis din punct de vedere al tehnologiei �n societatea de azi, sa sicem ca 3.14159265 este "3", dar nu este incorect.( Este suficient pentru o "mare turnata" (vezi 2 Cro. 4:2) �ntr-un templu vechi antic evreiesc, chiar daca nu ar fi suficient pentru un computer �ntr-o racheta moderna.) Nu ar trebui sa ne asteptam sa vedem actorii vorbind despre un ceas de m�na �ntr-o piesa de a lui Shakespeare, nici ca oamenii dintr-o epoca nestiintifica sa foloseasca numere precise.

Neglij�nd observarea stilurilor literare.

Limbajul omenesc nu este limitat doar la un singur mod de exprimare. Asa ca, nu avem nici un motiv sa presupunem ca numai un singur gen literar a fost folosit �ntr-o carte divin inspirata. Biblia dezvaluie un numar de stiluri literare. Carti �ntregi sunt scrise ca poezii, (ex Iov, Psalmii, Proverbe). Evangheliile sinoptice au trasaturi alegorice. �n Galateni 4, Pavel foloseste o alegorie. Noul Testament este plin de metafore (vezi 2 Cor 3:2-3; Iacov 3:6), similitudini (vezi Mat. 20:1; Iacov 1:6), hiperbole (vezi Ioan 21:25; 2 Cor. 3:2; Col. 1:23), si chiar si figuri poetice (vezi Iov 41:1). Isus a folosit chiar si satira (vezi Mat. 19:24 ; 23:24). Figurile de stil sunt �nt�lnite peste tot Bibile.

Nu este gresit pentru un scriitor biblic sa foloseasca o figura de stil, dar este o gresit ca un cititor sa ia o figura de stil �ntr-un mod literalmente. Este evident ca atunci c�nd Biblia vorbeste despre credincios ca se odihneste sub umbra "aripilor" lui Dumnezeu (vezi Ps. 36:7) nu �nseamna ca Dumnezeu este o pasare �naripata. C�nd Biblia spune: Dumnezeu se "trezeste" (vezi Ps. 44:23), ca si cum El ar fi dormit, �nseamna de fapt ca Dumnezeu este st�rnit sa actioneze.

Uit�nd ca doar textul original este fara de eroare.

Greseli autentice au fost gasite �n copii ale Bibliei, facute cu sute de ani dupa ce autorul si-a dat semnatura. Dumnezeu a rostit doar textul original al Scripurilor, nu si copiile. De aceea, numai textul original este fara de eroare. Inspiratia nu garanteaza ca orice copie este fara eroare, �n special �n copiile facute dupa copii care sunt copiate dupa alte copii. De exemplu, �ntr-o versiune veche �n engleza (NKJ), 2 Regi 8:26 spune ca Regele Ahazia era �n v�rsta de 22, pe c�nd �n 2 Cronici 22:2 spune 42 de ani. Numarul din 2 Cronici nu poate fi corect, pentru ca el ar fi fost mai batr�n dec�t tatal sau. Aceasta este �n mod evident o greseala a celui ce a copiat, dar aceasta nu schimba (inspiratia perfecta sau infailibilitatea) textului original.

�n primul r�nd, acestea sunt greseli in copiile facute, nu in textul original. �n al doilea r�nd, sunt doar greseli minore (deseori gasite la nume sau numere) care nu afecteaza nici-o �nvatatura. �n al treilea r�nd, aceste greseli de copiator sunt doar c�teva la numar. In al patrulea r�nd, de obicei din context sau din alta Scriptura stim unde este eroarea. De exemplu, Ahazia trebuia sa aiba 22 de ani. �n ultimul r�nd, chiar de sunt erori de copiator �ntregul mesaj ajunge la �mplinire. De exemplu, daca ai fi primit o scrisoare cu urmatoarea afirmatie, ai putea presupune ca poti sa primesti niste bani?

"#ti c�stigat 20 mil $"

Chiar daca este o greseala �n primul cuv�nt, �ntregul mesaj tot ajunge �n �ntregime �nteles, esti cu 20 mil $ mai bogat! Si daca ai primi o alta scrisoare �n urmatoarea zi care ar fi asa, ai fi si mai sigur:

"A#i c�stigat 20 mil $"

Cu c�t sunt mai multe greseli de tipul acesta (fiecare �n locuri diferite), cu at�t esti mai sigur de mesajul original. De aceea greselile de scriere �n manuscrisele biblice nu afecteaza mesajul de baza al Bibliei.

Confund�nd afirmatiile generale cu cele unanime.

Ca orice alta literatura, Biblia uneori foloseste generalizari. Cartea Proverbelor contine multe de acest gen. Vorbe proverbiale chiar prin natura lor de a descrie, ofera ghidare generala, nu o garantie unanima. Sunt reguli pentru viata, dar si reguli care permit exceptii. Proverbe 16:7, afirma astfel, " c�nd Domnului �i sunt placute caile unui om, �i face chiar si pe dusmanii lui sa traiasca �n pace cu el" Acest lucru bine�nteles ca nu a fost intentionat sa fie un adevar unanim. Pavel placea Domnului si totusi dusmanii lui au aruncat cu pietre in el (Fap 14:19). Isus placea Domnului, si totusi dusmanii Lui l-au crucificat. Cu toate acestea, este un adevar general ca atunci c�nd o persoana traieste �ntr-un mod placut Domnului, �si poate minimiza rivalitatea dusmanilor.

Cartea Proverbelor este �ntelpciune (ghidari generale) nu lege (imperative unanim obligatorii ). C�nd Biblia declara, "Fiti sfinti caci Eu sunt sf�nt" (Lev 11:45 NTR), atunci nu exista nici-o exceptie. Sfintenia, bunatatea, dragostea, adevarul, si dreptatea sunt �nradacinate �n natura neschimbatoare a lui Dumnezeu. Dar �ntelepciunea literara aplica adevarurile unanime a lui Dumnezeu la circumstantele schimbatoare ale vietii. Rezultatul nu va fi �ntodeauna la fel. Dar totusi sunt orientari ajutatoare.

Uit�nd ca o dezvaluire t�rzie, �ntrece cu mult pe cele de dinainte.

C�teodata criticii nu recunosc dezvaluirile progresive. Dumnezeu nu a dezvaluit totul dintr-o data, si nici nu a lasat aceleasi conditii pentru fiecare perioada din istorie. Unele dintre revelatiile sale de mai t�rziu vor �nlocui declaratiile sale anterioare. Criticii Bibliei c�teodata confunda o schimbare �ntr-o anumita dezvaluire cu o greseala. Daca un parinte permite unui copil foarte mic sa man�nce cu m�inile, dar totusi porunceste ca un copil mai �naintat �n v�rsta sa foloseasca furculita si lingura, aceasta nu este o contradicitie. Este o revelatie progresiva, cu fiecare porunca potrivita circumstantei.

A existat o vreme c�nd Dumnezeu a testat rasa umana prin interzicerea de a m�nca dintr-un pom specific din Gradina Edenului (vezi Gen 2:16-17). Aceasta porunca nu mai este valabila acum, dar dezvaluirea t�rzie nu contrazice aceasta dezvaluire care a fost �n trecut. De asemenea, a existat o perioada (sub legea Mozaica) c�nd Dumnezeu a poruncit ca animalele sa fie sacrificate pentru pacatele oamenilor. Totusi, de c�nd Cristos a adus jertfa perfecta pentru pacat (vezi Evr. 10:11-14), aceasta porunca din Vechiul Testament nu mai are nici-un efect. Nu este nici-o contradictie �ntre primele si anterioarele porunci.

Bine�nteles ca Dumnezeu nu poate schimba porunci care au legatura cu natura Sa neschimbatoare (vezi Mal. 3:6; Evr. 6:18). De exemplu, pentru ca Dumnezeu este dragoste (vezi 1 Ioan 4:16), El nu poate sa ne porunceasca sa �l ur�m. Nici nu va porunci ceea ce este imposibil din punct de vedere logic, de exemplu, sa oferim si sa nu oferim o jertfa pentru pacat �n acelasi timp si �n acelasi mod. Dar �n pofida acestor limite logice si morale, Dumnezeu poate si a si dat, dezvaluiri non-contradictorii progresive care daca sunt scoase din contextul potrivit, pot parea contradictorii. Aceasta este o greseala la fel de mare ca si c�nd am presupune ca un parinte se contrazice pe sine, daca permite copilului de 16 ani sa stea treaz noaptea t�rziu, mai mult dec�t cel de 6 ani.

Sumariz�nd, Biblia nu poate avea erori, dar criticii, pot avea si au. Nu exista nici-o eroare �n revelatia pe care Dumnezeu a oferito, dar sunt erori �n �ntelegerea ei. De acum �ncolo, c�nd gasim dificultati �n Biblie, �ntelepciunea Sf�ntului Augustin este foarte buna: "Daca suntem dezorientati de vre-o contradictie din Scriptura, nu este permisibil sa spunem, Autorul acestei carti a gresit; ci fie, [1] manuscrisul are greseli, sau [2] traducerea a fost gresita, [3] nu ai �nteles" (Augusitn, Cetatea lui Dumnezeu 11.5)

Resurse folosite:

G. L. Archer, Jr., An Encyclopedia of Biblical Difficulties
W. Arndt, Bible Difficulties
---, Does the Bible Contradict Itself?
Augustine, City of God
Augustine, Reply to Faustus the Manichaean, in P. Schaff, ed., A Select Library of the Nicene and Ante-Nicene Fathers of the Christian Church
N. L. Geisler, "The Concept of Truth in the Inerrancy Debate," ., October-December 1980
---and T. Howe, When Critics Ask
---and W. E. Nix, General Introduction to the Bible
J. W. Haley, Alleged Discrepancies of the Bible
H. Lindsell, The Battle for the Bible
J. Orr, The Problems of the Old Testament Considered with Reference to Recent Criticism
J. R. Rice, Our God-Breathed Book-The Bible
E. Thiele, The Mysterious Numbers of the Kings of Israel
R. Tuck, ed., A Handbook of Biblical Difficulties
R. D. Wilson, A Scientific Investigation of the Old Testament

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Problema raului

Thu, 10 Dec 2009 10:19:23 GMT

de William Lane Craig (original article)

Cu siguranta problema raului este cel mai mare obstacol �n calea credintei �n Dumnezeu. Cuget�nd la proportiile si profunzimea suferintei �n lume, fie ca se datoreaza lipsei de umanitate a omului fata de om sau calamitatilor naturale, trebuie sa marturisesc faptul ca gasesc existenta lui Dumnezeu greu de crezut. Fara �ndoiala, multi dintre voi ati simtit acelasi lucru. Poate ca ar trebui sa devenim cu totii atei.

Dar aceasta este o masura destul de drastica. Cum putem fi siguri ca Dumnezeu nu exista? Poate ca exista un motiv pentru care Dumnezeu �ngaduie tot raul din lume. Poate cumva face parte din or�nduiala naturala a vietii pe care cu greu o putem deslusi, daca se poate vorbi despre asa ceva. Cum putem sti?

Ca si crestin teist, sunt convins ca problema raului, �ngrozitor cum e el, �n cele din urma nu constituie o tagaduire a existentei lui Dumnezeu. Dimpotriva, cred ca, de fapt, teismul crestin este cea mai buna sansa a omului de a rezolva problema raului.

Pentru a explica de ce sunt de aceasta parere, este util sa marchez niste distinctii care sa ne ajute sa vedem lucrurile clar. �n primul r�nd, trebuie sa distingem �ntre problema intelectuala a raului si problema emotionala a raului. Problema intelectuala a raului se ocupa cu gasirea unei explicatii rationale pentru coexistenta lui Dumnezeu si a raului. Problema emotionala a raului se ocupa cu desfiintarea antipatiei emotionale a oamenilor fata de un Dumnezeu care permite suferinta.

Pentru �nceput, sa privim la problema intelectuala a raului. Exista doua versiuni ale acestei probleme: prima, problema logica a raului, iar a doua, problema probabilista a raului.

Potrivit problemei logice a raului, �n mod logic, este imposibil ca Dumnezeu si raul sa coexiste. Daca Dumnezeu exista, atunci raul nu poate exista. Din moment ce raul exista, deducem ca Dumnezeu nu exista.

Dar problema acestei ratinuni este ca nu exista nici un motiv de a crede ca Dumnezeu si raul sunt incompatibili din punct de vedere logic. Nu exista nici o contradictie explicita �ntre ei. Dar daca ateistul vrea sa spuna ca exista o contradictie implicita �ntre Dumnezeu si rau, cu siguranta acesta porneste de la niste premise ascunse din care rezulta aceasta contradictie implicita. Dar problema este ca nici un filozof nu a putut sa identifice astfel de premise, prin urmare, problema logica a raului nu dovedeste nici un fel de inconsecventa �ntre Dumnezeu si rau.

Mai mult dec�t at�t: putem dovedi ca Dumnezeu si raul sunt consecventi din punct de vedere logic. Vezi tu, ateistul presupune ca Dumnezeu nu poate avea suficiente motive morale pentru a permite existenta raului �n lume. Dar aceasta presupunere nu este neaparat adevarata. At�t timp c�t exista posibilitatea ca Dumnezeu sa aiba suficiente motive morale de a permite raul, deducem ca Dumnezeu si raul sunt consecventi din punct de vedere logic. Si, cu siguranta, acest lucru pare sa fie posibil din punct de vedere logic. Prin urmare, �mi face deosebita placere sa anunt ca un numar considerabil de filozofi contemporani au cazut de acord ca problema logica a raului a fost desfiintata. Coexistenta lui Dumnezeu si a raului este posibila din punct de vedere logic.

Dar �nca nu am iesit la liman. Acum ne vom confrunta cu problema probabilista a raului. Potrivit acestei versiuni a problemei, coexistenta lui Dumnezeu si a raului este posibila din punct de vedere logic, dar este c�t se poate de improbabila. Proportiile si ad�ncimea raului din lume sunt at�t de mari, �nc�t este improbabil ca Dumnezeu sa aiba suficiente motive morale ca sa �i permita existenta. Prin urmare, dat fiind raul din lume, este improbabil ca Dumnezeu sa existe.

Acesta este un argument mult mai puternic, asa ca as vrea sa ne concentram atentia asupra lui. Ca raspuns la aceasta versiune a problemei raului, am elaborat trei idei principale:

1. Nu ne aflam �ntr-o pozitie buna pentru a evalua probabilitatea ca Dumnezeu sa aiba suficiente motive morale pentru raul care se petrece �n lume. Ca fiinte finite, suntem limitati de timp, spatiu, inteligenta si �ntelegere. Dar Dumnezeu, care este transcendent si suveran, vede sf�rsitul de la �nceput si dirijeaza istoria �n mod providential, asa �nc�t scopurile Sale sunt atinse, �n cele din urma, prin hotar�rile libere ale omului. Pentru a-Si atinge obiectivele, se poate ca Dumnezeu sa trebuiasca sa tolereze un anumit grad de rau pe parcurs. Raul care pentru noi, �n contextul nostru limitat, pare fara sens, poate aparea ca fiind �ngaduit pe buna dreptate, �n contextul larg al lui Dumnezeu. Voi �mprumuta o ilustratie dintr-un domeniu al stiintei �n curs de dezvoltare, si anume, Teoria haosului. Oamenii de stiinta au descoperit ca anumite sisteme macroscopice, cum ar fi sistemele meteorologice sau populatiile de insecte, sunt extrem de sensibile la cele mai mici perturbari. Un fluture care bate din aripi �n Africa de vest poate pune �n miscare forte care �n cele din urma st�rnesc un uragan �n Oceanul Atlantic. Si totusi, �n principiu, este imposibil ca cineva care studiaza miscarea acelui fluture, sa prezica o asemenea urmare. Uciderea brutala a unui om nevinovat sau moartea unui copil de leucemie ar putea produce un soi de efect de unda �n toata istoria, asfel �nc�t motivul suficient de moral al lui Dumnezeu de a �ngadui acel eveniment sa nu iasa la iveala dec�t secole mai t�rziu si poate �ntr-o alta regiune. Daca ne g�ndim la providenta lui Dumnezeu asupra �ntregii istorii, cred ca putem vedea zadarnicia speculatiilor unor observatori limitati, pe seama probabilitatii ca Dumezeu sa aiba suficiente motive morale pentru a �ngadui un anumit rau. Pur si simplu nu ne aflam �ntr-o pozitie buna pentru a evalua asemenea probabilitati.

2. Credinta crestina atrage dupa sine doctrine care maresc probabilitatea coexistentei lui Dumnezeu si a raului. Astfel, aceste doctrine reduce orice improbabilitate a existentei lui Dumnezeu, presupusa ca rezult�nd din existenta raului. Care sunt c�teva dintre aceste doctrine? Voi mentiona patru:

a. Scopul suprem al vietii nu este fericirea, ci cunoasterea lui Dumnezeu. Unul dintre motivele pentru care raul pare at�t de greu de �nteles, este ca avem tendinta de a crede ca daca Dumnezeu exista, scopul lui pentru viata omeneasca este fericirea �n viata aceasta. Rolul lui Dumnezeu este de a oferi un mediu confortabil pentru jucariile Lui omenesti. Dar din perspectiva crestina, acest lucru este fals. Noi nu suntem jucariile lui Dumnezeu, iar scopul omului nu este fericirea �n aceasta lume, ci cunoasterea lui Dumnezeu, care �n cele din urma va aduce adevarata si vesnica �mplinire umana. In viata se petrec multe lucruri rele, care pot fi cu totul lipsite de sens �n ceea ce priveste scopul producerii fericirii umane �n aceasta lume, dar se poate ca ele sa nu fie lipsite de justificare �n ceea ce priveste determinarii cunoasterii lui Dumnezeu. Suferinta unui om nevinovat ofera ocazia aprofundarii dependentei si �ncrederii �n Dumnezeu, fie din partea celui �n suferinta, fie a apropiatilor lui. Desigur, daca scopul lui Dumnezeu este atins prin suferinta sau nu, depinde de raspunsul nostru. Raspundem cu m�nie si amaraciune fata de Dumnezeu, sau ne �ntoarcem la El �n credinta pentru a capata puterea de a merge mai departe?

b. Omenirea se afla �n rebeliune �mpotriva lui Dumnezeu si a scopului Sau. �n loc sa se supuna lui Dumnezeu si sa I se �nchine, oamenii se razvratesc �mpotriva Lui si �si aleg propriile cai asa �nc�t se gasesc �nstrainati de Dumnezeu, vinovati din punct de vedere moral �naintea Lui, orbecaind �n �ntunericul spiritual, alerg�nd dupa dumnezeii falsi pe care singuri si i-au creat. Cumplitele rele umane existente �n lume sunt o marturie a decaderii umane �n aceasta stare de �nstrainare spirituala de Dumnezeu. Crestinul nu este surprins de raul uman din lume; din contra, se asteapta la el. Biblia spune ca Dumnezeu a lasat omenirea prada pacatului pe care aceasta l-a ales; El nu intervine pentru a-i pune capat, dar lasa decaderea umana sa-si urmeze cursul. Acest lucru nu face dec�t sa sporeasca responsabilitatea morala a omenirii �naintea lui Dumnezeu, precum si rautatea noastra si nevoia noastra de iertare si curatare morala.

c. Cunoasterea lui Dumnezeu se �ntinde p�na �n viata vesnica. �n conceptia crestina, viata aceasta nu este totul. Isus a promis viata vesnica tuturor celor care �si pun �ncrederea �n El ca M�ntuitor si Domn. �n viata de dincolo Dumnezeu �i va rasplati pe cei care si-au purtat suferinta cu curaj si �ncredere, printr-o viata vesnica de o bucurie dincolo de cuvinte. Apostolul Pavel, care a scris o mare parte din Noul Testament, a dus o viata de o suferinta incredibila. Si totusi a scris: "16 De aceea, nu suntem descurajati. Daca omul nostru din afara piere, totusi launtrul nostru este �nnoit din zi �n zi. 17 Caci necazul nostru usor de purtat si temporar, lucreaza �n noi o greutate vesnica de slava, dincolo de orice imaginatie. 18 Noi nu ne uitam la lucrurile care se vad, ci la cele care nu se vad, deoarece cele care se vad sunt trecatoare, dar cele care nu se vad sunt vesnice" (2 Corinteni 4:16-18). �ntr-un fel, Pavel �si imagineaza o balanta, pe unul dintre talerele careia sunt asezate toate suferintele vietii acesteia, iar pe celalalt taler, slava pe care Dumnezeu o va oferi copiilor Lui �n cer. Slava are o asemenea greutate �nc�t nu se poate compara cu suferinta. Pe l�nga acestea, cu c�t vom petrece mai mult timp �n vesnicie, cu at�t suferintele vietii acesteia se vor micsora p�na la o clipa infinitezimala. De aceea Pavel le poate numi "necazul nostru usor de purtat si temporar" - au fost cov�rsite de oceanul de bucurie si vesnicie divina pe care Dumnezeu �l �mparte cu darnicie celor care se �ncred �n El.

d. Cunoasterea lui Dumnezeu este un bine incomensurabil. Faptul de a-L cunoaste pe Dumnezeu, sursa bunatatii si dragostei infinite, este un bine neasemuit, �mplinirea existentei umane. Suferintele vietii acesteia nici nu se pot compara cu ea. Astfel, persoana care �l cunoaste pe Dumnezeu, oricare ar fi suferinta ei, oric�t de cumplita ar fi durerea ei, poate totusi sa spuna: "Dumnezeu e bun cu mine," doar �n virtutea faptului ca �l cunoaste pe Dumnezeu, un bine neasemuit.

Aceste patru doctrine crestine reduc semnificativ orice improbabilitate pe care raul ar putea-o arunca asupra existentei lui Dumnezeu.

3. Raportat la �ntreaga gama de dovezi, existenta lui Dumnezeu este probabila. Probabilitatea depinde de datele pe care le iei �n considerare. De exemplu, sa spunem ca Joe este student la Universitatea din Colorado. Acum, sa presupunem ca ni se spune ca 95% din studentii de la Universitatea din Colorado schiaza. Raportat la aceasta informatie, este foarte probabil ca Joe sa schieze. Dar, sa presupunem ca mai aflam faptul ca Joe are un membru amputat si ca 95% din persoanele cu membre amputate de la Universitatea din Colorado nu schiaza. Dintr-odata, probabilitatea ca Joe sa practice schiul se micsoreaza drastic!

�n mod similar, daca nu iei �n considerare dec�t raul din lume, atunci nu este de mirare ca existenta lui Dumnezeu pare improbabila relativ cu acesta. Dar nu aceasta este problema. Adevarata problema este daca existenta lui Dumnezeu este improbabila relativ cu toate dovezile disponibile. Sunt convins ca atunci c�nd se iau �n considerare toate dovezile, existenta lui Dumnezeu este c�t se poate de probabila.

Voi mentiona trei dovezi:

a. Dumnezeu ofera cea mai buna explicatie �n ceea ce priveste existenta universului �n loc de cea a vidului. Te-ai �ntrebat vreodata de ce exista si macar un lucru? De unde a venit totul? �n mod caracteristic, ateii afirma ca universul este infinit si necauzat. Dar descoperirile din astronomie si astrofizica din ultimii 80 de ani au aratat improbabilitatea acestei teorii. Conform teoriei cosmologige Big Bang, toata materia si energia, chiar si spatiul si timpul fizic, au aparut la un moment dat �n urma cu 13,5 bilioane de ani. �nainte de aceasta, universul pur si simplu nu exista. Astfel, teoria Big Bang presupune crearea universului din nimic.

Acest lucru tinde sa fie destul de jenant pentru ateu. Quentin Smith, un filzof ateu, scrie: "Reactia ateilor si a agnosticilor referitor la acest rationament a fost relativ slaba, chiar aproape insesizabila. O tacere st�njenitoare pare sa domneasca de fiecare data c�nd aceasta chestiune este adusa �n discutie printre necredinciosi..." Motivul st�njenelii potrivnicilor teismului nu este greu de gasit. Anthony Kenny sugereaza: "Un sustinator al teoriei [Big Bang], cel putin daca este ateu, trebuie sa creada ca materia universului a venit din nimic si prin nimic."

Crestinul nu se confrunta cu nici o astfel de dificultate, din moment ce teoria Big Bang nu face dec�t sa confirme ceea ce acesta a crezut �ntotdeauna: ca, la �nceput, Dumnezeu a creat universul. Acum te �ntreb: care versiune este mai plauzibila: ca crestinul teist are dreptate sau ca universul a rasarit necauzat, din nimic?

b. Dumnezeu ofera cea mai buna explicatie pentru or�nduirea complexa a universului. �n ultimii 40 de ani, oamenii de stiinta au descoperit ca existenta vietii inteligente depinde de un echilibru complex si delicat al unor conditii initiale stabilite de �nsusi Big Bangul. Cunoastem faptul ca existenta universurilor ostile vietii este cu mult mai probabila dec�t a oricarui univers prielnic vietii. Cu c�t mai probabil?

Rasunsul este ca sansele ca universul sa fie prielnic vietii sunt at�t de infinitezimale �nc�t depasesc puterea de �ntelegere si posibilitatea de calcul. De exemplu, o schimbare �n forta gravitatiei sau �n cea a fortei atomice de doar 1 la 10¹⁰⁰, ar fi �mpiedicat existenta unui univers prielnic vietii. Asa-numita constanta "lambda" care cauzeaza expansiunea universului si este responsabila pentru descoperirea recenta cu privire la accelerarea expansiunii universului este reglata la aproximativ 1 la 10¹²⁰. Roger Penrose, fizician la Oxford, calculeaza ca sansele ca entropia scazuta care caracterizeaza �n mod aparte universul nostru, si de care depinde viata noastra, sa fi aparut din pura �nt�mplare, este de aproximativ 1 la 10^10(123). Penrose comenteaza: "Nici nu �mi vine �n minte vreun alt lucru din fizica a carui acuratete sa se apropie, chiar si de departe, de o cifra precum 1 la 10^10(123)." Exista numeroase cantitati si constante care trebuie sa fie foarte bine ajustate �n felul acesta, pentru ca universul sa permita existenta vietii. Si nu doar fiecare cantitate trebuie foarte fin ajustata; proportiile lor trebuie, de asemenea, sa fie fin ajustate. Asa ca improbabilitatea se �nmulteste cu alta improbabilitate si cu alta improbabilitate p�na c�nd mintea ne intra �ntr-un v�rtej de numere de ne�nteles.

Nu exista nici un motiv fizic pentru care aceste constante si cantitati au valorile pe care le au. Fizicianul Paul Davies, fost agnostic, comenteaza: "Prin munca mea stiintifica am ajuns sa cred cu tarie cresc�nda ca universul fizic este alcatuit cu o ingeniozitate at�t de surprinzatoare, �nc�t nu pot sa �l accept ca pe un fapt brut." �n mod similar, Fred Hoyle remarca: "O interpretare sanatoasa a datelor sugereaza ca un intelect superior s-a jucat cu fizica." Robert Jastrow, fost sef al Institutului Goddart pentru Studii Spatiale, numeste aceasta drept cea mai puternica dovada a existentei lui Dumnezeu venind chiar din stiinta.

Pozitia pe care teistii crestini au sustinut-o �ntotdeauna, ca exista un creator inteligent al universului, pare sa aiba mai mult sens dec�t punctul de vedere ateist cum ca universul, atunci c�nd a aparut necauzat de nimic, a fost ajustat din pura �nt�mplare, cu o precizie de ne�nteles pentru a favoriza existenta vietii inteligente.

c. Valori morale obiective �n lume. Daca Dumnezeu nu exista, atunci nici valorile morale obiective nu exista. Multi teisti si ateisti sunt de acord asupra acestui punct. De exemplu, Michael Ruse, filozof al stiintei, explica: "Moralitatea este o adaptare biologica la fel cum sunt m�inile, picioarele si dintii. Luata drept un set de afirmatii admisibile si rationale referitoare la un ceva obiectiv, etica este iluzorie. Apreciez ca atunci c�nd cineva spune: ,Iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine �nsuti,' acea persoana crede ca se refera la ceva mai presus de ea. Cu toate acestea, asemenea referire este lipsita de orice fundament. Moralitatea este doar un element de sprijin pentru supravietuire si reproducere... iar o �nsemnatate mai profunda este iluzorie."

Friedrich Nietzsche, marele ateist al secolului al XIX-lea care a vestit moartea lui Dumnezeu, a �nteles moartea lui Dumnezeu ca �nsemn�nd distrugerea �ntregii semnificatii si valori a vietii.

Cred ca Friedrich Nietzsche avea dreptate.

Dar trebuie sa avem grija. �ntrebarea nu este: "Trebuie oare sa credem �n Dumnezeu pentru a trai o viata morala?" Nu pretind ca este cazul. �ntrebarea nu este nici: "Putem oare recunoaste valorile morale obiective fara sa credem �n Dumnezeu?" Cred ca putem.

�ntrebarea este, mai degraba: "Daca Dumnezeu nu exista, exista valori morale obiective?" Asemenea lui Ruse, nu vad nici un motiv sa credem ca �n absenta lui Dumnezeu, moralitatea de turma evoluata din homo sapiens este obiectiva. La urma urmei, daca nu exista Dumnezeu, ce au fiintele umane at�t de special? Ele sunt doar derivate accidentale ale naturii evoluate relativ recent din pricina unui fir de praf infinitezimal pierdut undeva �ntr-un univers ostil si lipsit de ratiune, condamnate sa piara individual si colectiv �ntr-o perioada relativ mica. Din perspectiva ateistic,anumite actiuni, cum ar fi violul, poate fi dezavantajos social astfel �nc�t pe parcursul dezvoltarii umane a devenit un subiect tabu; dar acest lucru nu aduce nici o dovada faptului ca violul este rau. Din punct de vedere ateistic, nu este nimic cu adevarat gresit daca violezi pe cineva. Astfel, fara Dumnezeu nu exista bine si rau absolut care se impun �n constiinta noastra.

Dar problema este ca valorile obiective exista cu adevarat si cu totii stim asta �n strafundul nostru. Negarea realitatii obiective a valorilor morale nu are sens la fel cum nu are sens nici negarea realitatii obiective a lumii fizice. Actiuni precum violul, cruzimea si abuzul copiilor nu reprezinta un simplu comportament inacceptabil social - ele sunt niste monstruozitati morale. Unele lucruri sunt cu totul gresite.

Astfel, �n mod paradoxal, raul chiar serveste la recunoasterea existentei lui Dumnezeu, deoarece, daca valorile obiective nu pot exista fara Dumnezeu iar valorile obiective exista cu adevarat - dupa cum reiese dn realitatea raului - atunci deducem inevitabil ca Dumnezeu exista. Astfel, daca raul, �ntr-o anumita masura pune la �ndoiala existenta lui Dumnezeu, �ntr-o masura fundamentala demonstreaza existenta lui Dumnezeu, din moment ce raul nu poate exista fara Dumnezeu.

Acestea sunt doar o parte din dovezile ca Dumnezeu exista. Proeminentul filozof Alvin Plantinga a explicat peste douazeci de argumente pentru existenta lui Dumnezeu. Forta cumulativa a acestor argumente face ca existenta lui Dumnezeu sa fie probabila.

Rezum�nd, daca cele trei teze ale mele sunt corecte, atunci raul nu arata ca improbabila existenta Dumnezeului crestinilor; dimpotriva, av�nd �n vedere �ntreaga gama de dovezi, existenta lui Dumnezeu este probabila. Astfel, problema intelectuala a raului nu reuseste sa doboare existenta lui Dumnezeu.

Dar asta ne duce la problema emotionala a raului. Cred ca cei mai multi oameni care �l resping pe Dumnezeu datorita raului din lume nu fac asta datorita dificultatilor de ordin intelectual; mai degraba este vorba despre o problema emotionala. Lor pur si simplu nu le place un Dumnezeu care ar permite ca ei sau altii sa sufere si prin urmare nu vor sa aiba nimic de-a face cu El. Ateismul lor este pur si simplu unul al respingerii. Are credinta crestina ceva de spus acestor oameni?

Cu siguranta ca are! Caci ea ne spune ca Dumnezeu nu este un Creator distant sau o fiinta impersonala, ci un Tata iubitor care ne �mpartaseste suferintele si sufera alaturi de noi. Profesorul Plantinga scrie:

Dupa cum priveste crestinul lucrurile, Dumnezeu nu sta pasiv, observ�nd cu raceala suferinta creaturilor Sale. El patrunde �n suferintele acestora si le �mpartaseste. �ndura chinul de a-si vedea fiul, a doua persoana a Trinitatii, condamnat la moarte amar de cruda si rusinoasa, pe cruce. Cristos a fost pregatit sa �ndure �nsasi agonia iadului... pentru a �nvinge pacatul si moartea si relele care apasa lumea si pentru a ne oferi o viata mai glorioasa dec�t de putem imagina. El a fost gata sa sufere �n locul nostru, sa primeasca suferinta pe care nici nu o putem concepe.

Vezi tu, Isus a �ndurat o suferinta care depaseste orice imaginatie: El a purtat pedeapsa pentru pacatele �ntregii lumi. Nici unul dintre noi nu poate cuprinde o asemenea suferinta. Desi era nevinovat, El a luat asupra Lui, de bunavoie, pedeapsa pe care o meritam noi. Si de ce? Pentru ca ne iubeste. Cum �l putem respinge pe cel care a renuntat la tot pentru noi?

Atunci c�nd �ntelegem sacrificiul si dragostea Lui pentru noi, acest lucru pune problema raului �ntr-o cu totul alta lumina, pentru ca acum vedem clar ca adevarata problema a raului este problema raului nostru. Plini de pacat si vinovati din punct de vedere moral �naintea lui Dumnezeu, �ntrebarea cu care ne confruntam acum nu este cum se poate justifica Dumnezeu �n fata noastra, ci cum putem fi noi justificati �naintea Lui.

Astfel, �n mod paradoxal, desi problema raului este cea mai mare obiectie la existenta lui Dumnezeu, la urma urmei Dumnezeu este solutia la problema raului. Daca Dumnezeu nu exista, atunci suntem pierduti fara speranta �ntr-o viata plina de suferinta gratuita si nerascumparata. Dumnezeu este raspunsul final la problema raului, caci El ne rascumpara de rau si ne duce la bucuria vesnica a binelui incomensurabil, partasia cu El.

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Daca exista Dumnezeu, de ce exista Rau si Suferinta?

Wed, 02 Dec 2009 07:54:38 GMT

de Charlie H. Campbell (original article)

C�nd vine vorba de obiectii intelectuale cu privire la credinta �n Dumnezeu, exista o obiectie care este pe departe cea mai �nt�lnita dintre toate. Aceasta este ceea ce numim noi "problema raului". Multi oameni gasesc ca notiunea unui Dumnezeu �n totalitate bun si atotputernic si existenta raului si a suferintei sunt incompatibile. Oriunde am �mpartasit evanghelia �n lume, aceasta s-a dovedit din nou si din nou ca fiind cea mai des �nt�lnita problema a oamenilor.

Grupul de Cercetare Barna a descoperit de asemenea ca aceasta problema este adevarata. Ei au condus un sondaj national pe un grup de adulti selectat stiintific, pun�ndu-le urmatoarea �ntrebare: "Daca ai putea sa-i pui lui Dumnezeu o singura �ntrebare si ai stii ca ti-ar raspunde, ce L-ai �ntreba?" Raspunsul cel mai frecvent, �n proportie de 17% dintre cei care au spus ca au o �ntrebare a fost: "De ce exista durere si suferinta �n lume?" Pentru unii este o doar o �ntrebare complicata, dar pentru altii este un adevarat obstacol �n calea credintei.

Deoarece aceasta problema este at�t de frecvent �nt�lnita, ar trebui ca ambasadori ai lui Cristos sa o cercetam mai amanuntit. Astfel doresc sa raspund acestei probleme prin a oferi raspunsuri la o serie de �ntrebari care au legatura cu aceasta tema.
�n primul r�nd vreau sa subliniez ca �n general exista doua tipuri de oameni care se lupta cu aceasta problema a raului.

1. Cei care sunt sceptici �n ceea ce priveste credinta �n Dumnezeu
2. Cei care sunt �n suferinta

�n acest articol ne vom ocupa de modurile de abordare a oamenilor din prima categorie. Iar pentru cei care se afla �n a doua categorie (cei care trec prin durere si suferinta), acestia nu au nevoie de discursuri teologice despre originile raului sau tratate lungi despre de ce Dumnezeu permite raul, etc. Biblia spune �n Romani 12:15 "Bucurati-va cu cei ce se bucura, pl�ngeti cu cei ce pl�ng."

Trebuie sa...

�ntelegem suferinta lor
sa-i ascultam
sa le fim aproape
sa ne rugam pentru ei
sa-i iubim
sa-i �ncurajam cu exemplele dragostei si credinciosiei lui Dumnezeu
si asa mai departe

Astfel este important ca sa tinem minte aceste lucruri c�nd este vorba de oameni care sufera. Trebuie sa avem o abordare total diferita de cea care am putea s-o folosim �n cazul celor sceptici si critici. Sa urmarim c�teva dintre �ntrebarile si obiectiile aduse de cei critici si sceptici...

Prima �ntrebare este aceasta:

1. "Daca Dumnezeu este creatorul tuturor lucrurilor, asa cum sugereaza crestinii, si raul exista si el �n lume, atunci cum puteti sa spuneti ca Dumnezeu nu este cel responsabil de existenta raului?"

Cum putem raspunde la aceasta �ntrebare? Sa studiem �ntrebarea.

�ntrebare: Este Dumnezeu creatorul tuturor lucrurilor? DA? Nu? �ntrebare capcana?

Raspunsul este "Da". Biblia ne spune ca acesta este raspunsul.

Coloseni 1:16
".pentru ca prin El au fost create toate lucrurile, �n cer si pe pam�nt, cele vizibile si cele invizibile, fie tronuri, fie domnii, fie conducatori, fie autoritati. Toate au fost create prin El si pentru El."

�ntrebare: Exista raul?

Putem vorbi despre oameni rai... cei care abuzeaza copiii - Timothy McVeigh, Osama bin Laden, Marilyn Manson.

Putem vorbi despre fapte rele... Omor, viol.

Putem vorbi despre carti rele.... Pornografie.

Putem vorbi despre rautatea bolilor.... cancer, defecte din nastere.

�ntrebare: Dar ce este raul?

Te-ai g�ndit vreodata la asta?

�ntrebari: Exista molecule sau atomi plini de rautate care plutesc peste tot?

�ntrebare: Este raul o chestie neagra si lipicioasa care pluteste prin univers si se prinde de oameni fac�ndu-i sa sav�rseasca lucruri oribile? Nu.

Biblia ne �nvata ca raul nu este ceva creat de Dumnezeu, dar mai degraba, o �ndepartare de la modul �n care lucrurile ar trebui sa fie. Sau, �n alte cuvinte, am putea spune ca...

Raul este o non-conformare la cum ar trebui sa fie lucrurile.
Raul este o non-conformare la voia lui Dumnezeu.
Raul este o deviere de la standardul lui Dumnezeu.

Cuv�ntul "pacat", folosit deseori �n Noul Testament, este cuv�ntul grecesc "hamartia", care literar �nseamna "a rata tinta". Deci pacatul �nseamna "a pierde gloria lui Dumnezeu" �n Romani 3:23.

Pacatul este rau. Raul �nseamna o deviere de la cum ar trebui sa fie lucrurile. Deci da...

Dumnezeu a creat totul.
Dar raul nu este ceva creat.

Raul este pur si simplu o �ndepartare de la voia lui Dumnezeu. Astfel putem concluziona ca Dumnezeu nu a creat raul.

O alta �ntrebare frecventa de care am dat este aceasta:

2. "Cum puteti spune ca Dumnezeu nu este direct responsabil de aparitia raului, c�nd �n Isaia 45:7 Dumnezeu spune, "Eu �ntocmesc lumina si creez �ntunericul; Eu aduc bunastarea si tot eu creez raul; Eu, DOMNUL, fac toate aceste lucruri!"? Pare destul de clar ca Dumnezeu a creat raul!!"

Acest lucru este spus �n traducerea Bibliei versiunea King James.

Cuv�ntul ebraic care se refera la "rau" �n traducerea King James este "Ra", si o traducere mai buna din limba ebraica ar fi "calamitate". �n traducerile mai noi asa este trecut (ex. versiunea NTR a limbii rom�ne). Acel pasaj vorbeste despre dezastrele sau calamitatile care au loc c�nd Dumnezeu executa judecata Lui dreapta asupra unor oameni pacatosi.

Alta �ntrebare sau obiectie de care am dat suna cam asa:

3. "Biblia spune ca tot ceea ce a facut Dumnezeu era bun. Dar creaturile bune nu pot face ceva rau. Si totusi creaturile bune ale lui Dumnezeu au facut ceea ce este rau. De aceea, relatarea Bibliei asupra creatiei nu este adevarata."

Haideti sa studiem �ntrebarea.

�ntrebare: Ne �nvata Biblia faptul ca tot ce a creat Dumnezeu a fost bun? Da sau Nu?

Da. Geneza 1:31 spune ca toate lucrurile create de Dumnezeu erau "foarte bune ".

A doua parte a �ntrebarii era ... "Dar creaturile bune nu pot face ceva rau." Sunteti de acord sau nu?

Raspuns: Nu suntem de acord.

Noi credem ca o creatie buna (cum a fost Adam) poate face ceva rau, nu-i asa? Da!

Unul din lucrurile cu care Dumnezeu l-a creat pe om este vointa libera. Libertatea de a alege �ntre doua optiuni opuse, din punct de vedere moral este un lucru bun. Chiar si ateii ar fi de acord cu aceasta afirmatie.

Astfel putem spune ca raul nu este creatia lui Dumnezeu, ci este pur si simplu rezultatul a ceea ce se �ntampla c�nd oamenii au folosit si folosesc libertatea lor pentru a se �ndeparta de la voia lui Dumnezeu.

De unde �si trage originile raul?

Originile lui se afla �n felul �n care persoanele libere si morale si-au folosit vointa libera, si nu �n faptul ca Dumnezeu nu a creat un univers perfect.

O a patra �ntrebare sau obiectie este...

4. "Ei bine, tot Dumnezeu este cel responsabil, deoarece el a creat pe oameni cu vointa libera."

Ah, criticul se pare ca are un punct de vedere aici. Dumnezeu a creat oamenii care apoi si-au exercitat vointa libera si au adus suferinta si raul �n lume. Dar iata un exemplu la care sa va g�nditi. "Daca cineva �njunghie pe altcineva cu un cutit, pe cine se va da vina, pe firma de cutite (exemplu Dumnezeu) care a fabricat cutitul sau pe omul care a �njunghiat cealalta persoana?" Vina cade pe persoana care a folosit gresit cutitul. Aceasta este o �ntrebare buna pentru scepticii care ridica aceasta problema.

O �ntrebare similara, care o poti pune este aceasta...

"Daca vedeti un Mercedes Benz lovit (o imagine a lumii) pe marginea drumului, cine presupui ca este de vina, Compania Mercedes (Dumnezeu) sau soferul (omul) care a lovit masina?"

Raspunsul este evident: soferul.

Nimeni nu presupune ca masina a fost facuta de compania Mercedes sa arate asa lovita. Dumnezeu, ca si Compania Mercedes si-a facut partea Sa perfect. El a creat o lume buna, cu creaturi bune. Raul si suferinta rezultata cresc si continua sa creasca fiind consecinte a ceea ce fac oamenii cu vointa lor libera. G�nditi-va la toata suferinta din ziua de azi. Putem sa vedem at�t de usor ca majoritatea suferintei este din cauza alegerilor oamenilor.

crima
calomnia
egoismul
devierile sexuale
�ncalcarea promisiunilor
neglijenta (p.38, "Pledoarie pentru Credinta", Lee Strobel, 2000)

Ah, dar criticii crestinismului au venit cu o alta �ntrebare buna:

5. "Daca raul si suferinta au aparut ca si consecinta a folosirii gresite a libertatii noastre, de ce nu a creat Dumnezeu o lume fara libertate umana?"

Aceasta este o �ntrebare buna. O lume fara libertate ar fi fost o lume fara oameni.

�ntrebare: Ar fi fost o lume fara ura? Da.

�ntrebare: O lume fara suferinta? Da.

Dar ar fi fost si o lume a robotilor. Ar fi fost o lume a pietrelor si a copacilor. Ar fi fost o lume absolut fara dragoste. De ce? Dragostea adevarata - fata de Dumnezeu si unii fata de altii - trebuie sa implice o posibilitate de alegere. Alegerea de a iubi sau de a ur� pe cineva. O relatie plina de dragoste si sens poate exista doar c�nd alegerea de a iubi nu este singura optiune. Un milion de roboti care ar fi programati sa spuna "Te iubesc Doamne" ar fi fara sens pentru Dumnezeu.

Va amintiti prima oara c�nd cineva v-a spus ca va iubeste? Ce binecuv�ntare a fost sa auziti acele cuvinte! Dar, cum ar fi daca un om ar tine pistolul la t�mpla lor si i-ar forta sa va spuna acele cuvinte? Acest fel de dragoste nu ar avea niciun sens pentru dumneavoastra. De ce?

Au fost fortati.
Nu au avut alta optiune.
Au trebuit sa spuna ca te iubesc.

La fel si Dumnezeu, a considerat ca se merita ca sa ofere omenirii libertatea adevarata.

putem fi liberi sa-L iubim sau sa-L ur�m.
putem fi liberi sa �l ascultam sau sa pacatuim.
putem fi liberi sa ne iubim sotul/sotia sau sa le �ntoarcem spatele si sa-i parasim.

Libertatea care ne-a fost data de Dumnezeu, desi a dat posibilitatea aparitiei suferintei si raului, ofera posibilitatea aparitiei dragostei, care este cel mai bun lucru. Unul din modurile prin care putem ajuta pe cei sceptici sa aprecieze libertatea pe care le-a dat-o Dumnezeu este prin a le pune urmatoarea �ntrebare:

"Credeti ca ar fi bine sau rau ca guvernul sa implementeze si sa �ntareasca legi care interzic sexul �nainte de casatorie?" Aproape toti ar raspunde ca este rau. Apoi puteti sa-i �ntrebati "De ce?". Ei vor spune ceva de genul "A avea libertatea de a alege ce vrem sa facem este un lucru bun."

�n plus, oricine ar spune ca nu este bine sa ai libertate, si-ar folosi libertatea sa spuna asta, ca "libertatea nu este buna" si asta ar fi o autonegare.

Nu vezi pe nimeni merg�nd prin capitala si strig�nd:

"Jos cu libertatea!"
"Nu vrem sa avem posibilitatea de alegere!"
"Vrem sa ne �ntoarcem la sclavie!"

Oamenii lupta pentru libertate. Libertatea este un lucru bun. Puteti sa accentuati acest lucru scepticilor, spun�ndu-le "Daca libertatea este un lucru bun si restrictionarea libertatii de alegere a unei persoane este rea, atunci Dumnezeu face bine ca permite alegerea �ntre bine si rau."

�n acest punct scepticii aduc o alta �ntrebare...

6. "Daca Dumnezeu este asa de bun, El ar putea �nvinge raul. Daca Dumnezeu este atotputernic, atunci El ar putea �nvinge raul. Dar raul �nainteaza rapid. Atunci cum puteti spune ca Dumnezeu e �n totalitate bun si atot-iubitor?"

�ntrebare: Sunteti de acord ca un Dumnezeu �n totalitate bun ar putea sa �nvinga raul? Da.

Ilustratie: O persoana buna nu ar putea sa stea si sa priveasca un huligan care bate un copilas. Acesta este un lucru rau si el trebuie sa se implice.

�ntrebare: Sunteti de acord ca un Dumnezeu atotputernic ar putea sa �nvinga raul?

Nu exista rau pe care o fiinta atotputernica nu l-ar putea distruge.

�ntrebare: Cine crede ca raul avanseaza rapid? Eu cred! Cititi ziarele. Atunci concluzia ar fi ca nu exista un Dumnezeu bun si atotputernic? Nu. De ce?

Pentru ca jocul nu s-a terminat! Dumnezeu nu a terminat �nca! Ultimul capitol din istoria pam�ntului nu s-a scris �nca! Biblia spune nu numai ca Dumnezeu poate �nvinge raul, ci si ca �l va �nvinge. Motivul pentru care Dumnezeu nu l-a �nvins �nca, este ca pentru a scapa de prezenta raului trebuie pus piciorul �n prag si sa spui "�ndeajuns!". Este nevoie de judecata, care vine de la Dumnezeu, iar El �n mila Sa am�na acest lucru. �n 2 Petru 3:9-10, ni se spune "Domnul nu �nt�rzie �n �mplinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o �ndelunga rabdare pentru voi, si doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta."

A-L critica pe Dumnezeu pentru tot raul si suferinta din lume ar fi ca si cum ati citi aceasta propozitie pe jumatate si ati spune ca nu are sens. Atunci v-as spune sa ma lasati sa-mi termin propozitia, dar Dumnezeu are un plan si mai bun. El nu ne spune doar ca "propozitia" (sau planul Lui) nu s-a terminat, dar ne spune si ce urmeaza: un viitor unde nu va mai fi rau si suferinta.

Apocalipsa 21:4-5 spune ca Dumnezeu "... va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici t�nguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dint�i au trecut. Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis: "Iata, Eu fac toate lucrurile noi." Si a adaugat: "Scrie, fiindca aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adevarate."

Este gresit sa insisti crez�nd ca doar pentru ca raul exista �n lume �n zilele de azi, asa o sa fie mereu. Biblia spune ca Dumnezeu va �nvinge raul.

O alta �ntrebare de care am dat, are de a face cu lipsa de �nsemnatate a raului si suferintei.

7. "Cum ar putea un Dumnezeu �n totalitate bun sa permita asa de multa suferinta, care nu are nici un scop bun?"

�ntrebarea care este adesea �n mintea celor care sufera este "De ce?"

"De ce a trebuit sa-mi pierd bratul?"
"De ce a trebuit sa moara fetita mea?"
"De ce a trebuit sa-mi arda casa?"

Sunt multe situatii de suferinta care nu au sens si multe situatii care par sa nu aiba nici un scop bun. Dar este o diferenta �ntre ceea ce credem noi ca este scopul suferintei cuiva si scopul lui Dumnezeu �n asta.

Exista numeroase motive bune pentru care Dumnezeu permite raul si suferinta.

1. Suferinta ne poate �ntoarce la Dumnezeu.

Este interesant de observat ca multi oameni care nu au o relatie cu Isus, ajung sa vina la EL datorita circumstantelor lor rele, sau datorita suferintei lor (exemple: Marcu 7:25, sau evreii din timpul Vechiului Testament, de multe ori).

Daca nu ar exista suferinta si raul pe aceasta planeta, foarte putini oameni ar mai simti nevoia lor de Dumnezeu. Daca oamenii nu ar vedea nevoia lor de Dumnezeu, ei ar continua pe drumul lor plin de pacat si necredinta, care ar rezulta �n judecata si separare de Dumnezeu la sf�rsitul vietii lor.

2 Corinteni 7:10
"�n adevar, c�nd �ntristarea este dupa voia lui Dumnezeu, aduce o pocainta care duce la m�ntuire."

C�nd teroristii au atacat Statele Unite, oamenii din toata tara au umplut bisericile.

C.S.Lewis �n cartea sa "Problema Durerii" scria: "Dumnezeu ne sopteste �n mijlocul placerilor, ne vorbeste �n constiinta noastra, dar striga prin durerile noastre. Este megafonul Lui pentru a se face auzit �ntr-o lume surda." (pag.93, 1962)

2. Suferinta ne ajuta sa ne retinem de la rau.

Evrei 12:11
"Este adevarat ca orice pedeapsa, deocamdata pare o pricina de �ntristare, si nu de bucurie; dar mai pe urma aduce celor ce au trecut prin scoala ei, roada datatoare de pace a neprihanirii."

Durerea si suferinta pun o limita la libertatea de alegere.

Malcom Muggeridge (1903-1990) a scris: "Sa presupunem ca am elimina suferinta, ce loc �ngrozitor ar fi aceasta lume! Eu mai bine as elimina fericirea. Lumea ar fi �nspaim�ntatoare, deoarece fiecare lucru care corecteaza tendinta acestei mici creaturi, omul, de a se simti prea important sau supra multumit de el ar disparea. Este destul de rau acum, dar ar fi absolut intolerabil daca nu ar mai suferi niciodata."

3. Suferinta ne face umili.

2 Corinteni 12:7
"Si ca sa nu ma umflu de m�ndrie, din pricina stralucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un tepus �n carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca, si sa ma �mpiedice sa ma �ng�mf."

4. Suferinta aduce perseverenta, caracter si speranta.

Romani 5:3-4
"Dar nu numai at�t, ci ne laudam si �n necazuri, stiind ca necazul produce rabdare, rabdarea produce caracter matur, caracterul matur produce nadejde..."

�n timp ce �nduri problemele, esti �nvatat sa perseverezi. Caracterul tau este schimbat. Speranta si �ncrederea ta �n Dumnezeu sunt �ntarite.

5. Suferinta poate ajuta la �naintarea Evangheliei.

Filipeni 1:12-13
"Vreau sa stiti, fratilor, ca �mprejurarile �n care ma gasesc, mai degraba au lucrat la �naintarea Evangheliei."

Galateni 4:13
"Dimpotriva, stiti ca, �n neputinta trupului v-am propovaduit Evanghelia pentru �nt�ia data."

6. Suferinta poate aduce lauda si glorie lui Dumnezeu.

Ioan 11:3-4
"Surorile au trimis la Isus sa-i spuna: "Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav." Dar Isus, c�nd a auzit vestea aceasta, a zis: "Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie slavit prin ea."

Ioan 9:1-3
"C�nd trecea, Isus a vazut pe un orb din nastere. Ucenicii Lui L-au �ntrebat: "�nvatatorule, cine a pacatuit: omul acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?" Isus a raspuns: "N-a pacatuit nici omul acesta, nici parintii lui; ci s-a nascut asa, ca sa se arate �n el lucrarile lui Dumnezeu."

7. Suferinta ne poate face sa fim mai plini de compasiune si bunatate.

2 Corinteni 1:3-4
"Binecuv�ntat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Cristos, Tatal �ndurarilor si Dumnezeul oricarei �ncurajari, Cel Care ne �ncurajeaza �n toate necazurile noastre, pentru a-i putea �ncuraja pe cei ce sunt �n orice necaz, cu �ncurajarea cu care noi �nsine suntem �ncurajati de Dumnezeu."

8. Suferinta ne poate ajuta sa �ntelegem mai bine magnitudinea dragostei lui Dumnezeu, anume ca Isus de buna voie a suferit si murit pe cruce �n locul nostru.

9. Suferinta a adus cel mai mare bine care a existat vreodata.

Ceea ce au facut acei soldati romani si acei conducatori evrei lui Isus a fost cu adevarat rau. Ei au condamnat un om inocent si bun la moarte. Dar prin suferinta lui Hristos si �n cele din urma prin moartea Lui, omenirea poate acum sa fie �n mod gratuit si drept iertata de Dumnezeu.

Acestea sunt doar c�teva din motivele pentru care Dumnezeu permite suferinta. Este gresit sa presupui ca nu exista un motiv bun �n spatele suferintei. Chiar daca nu stim acest motiv. Stim de ce nu stim motivul: pentru ca noi suntem limitati si Dumnezeu este infinit.

Isaia 55:9 ne spune ca modurile lui Dumnezeu sunt mult mai sus dec�t ale noastre si putem fi siguri sa Dumnezeu este bun si face ca toate lucrurile sa fie spre binele nostru. (Rom.8:28)

Existenta raului si a suferintei de fapt se dovedesc a fi dovezi puternice ale existentei lui Dumnezeu. Asa este oare? Da! Sa urmarim 5 argumente:

1. Raul exista �n lume. Daca scepticii nu sunt de acord cu asta, atunci sigur nu vor avea o problema cu faptul ca Dumnezeu permite raul.

2. Raul este o �ndepartare de la cum ar trebui sa fie lucrurile.

3. Daca exista un mod �n care ar trebui sa fie lucrurile, atunci �nseamna ca exista un plan creat (sau un standard creat) pentru univers.

Peter Kreeft a spus �n Manualul lui de Apologetica Crestina "... chiar faptul ca noi suntem at�t de revoltati din cauza raului este un semn ca suntem conectati la un standard al bunatatii dupa care judecam lumea aceasta ca fiind defecta, ca fiind departe de ceea ce a fost creata sa fie." (pag.123)

4. Nu se poate sa existe un plan creat pentru univers fara ca sa existe un creator al universului.

5. Raul este departarea omenirii de la standardul creatorului, iar creatorul este Dumnezeu.

Asa ar arata o conversatie despre acest subiect:

Crestinul: "Deci, suntem de acord ca raul exista �n lumea aceasta?"

Scepticul: "Da."

Crestinul: "Sunteti de acord ca raul este �ndepartarea de la felul cum ar trebui sa fie lucrurile?"

Scepticul: "Hmmm. Nu sunt sigur..."

Crestinul: "Daca exista un mod �n care ar trebui sa fie lucrurile, atunci trebuie sa existe un plan creat (sau un standard creat) pentru univers. Deci, logic, �ntelegem ca nu poate sa existe un mod �n care ar trebui sa existe universul (un pan creat pentru univers) fara un creator/designer al universului.

Scepticul: "De ce?" sau "Nu sunt de acord."

Crestinul: "Dar nu se poate sa existe un plan initial sau standard dupa care universul functioneaza daca este doar rezultatul unei explozii oarecare sau al unui accident. Daca universul a aparut din nimic si prin nimic (lucru care pare asa de prostesc, dar asta este ceea ce cred ateii), atunci nu poate sa existe un mod dupa care lucrurile ar trebui sa fie. Universul va experimenta suferinta, boli, moarte si noi nu am putea spune ca e vreo problema cu toate acestea."

DESPRE CHARLIE CAMPBELL

Charlie Campbell este Directorul "The Always Be Ready Apologetics Ministry". [Lucrarea Fii mereu pregatit], autorul One Minute Answers to Skeptics' Top Forty Questions. ["Raspunsuri la minut pentru patruzeci de �ntrebari ale scepticilor"] fiind deseori invitat special la diferite biserici din Statele Unite, �n dezbateri pe teme legate de apararea credintei crestine. �nvataturile si resursele lui sunt sprijinite de Dr. Norman Geisler, Charles Colson, Chuck Smith, Nancy Leigh DeMoss, Jeremy Camp si Brian Brodersen. Locuieste �n California de sud cu sotia si cei patru copii.

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Dovezi uimitoare ale credibilitatii Bibliei

Tue, 17 Nov 2009 13:02:43 GMT

de Charlie H. Campbell (original article)

Cuv�ntul Biblia vine de la cuv�ntul grecesc "biblos", care �nseamna "carte". Biblia este fara �ndoiala o carte incredibila! Biblia este cea mai v�nduta carte, cea mai citata, cea mai publicata, cea mai circulata, cea mai tradusa si cea mai influenta carte din istoria omenirii. Aceste detalii sunt interesante, dar demonstreaza ele ca Biblia este de fapt adevarata? Nu. De ce ar trebui sa creada cineva ca Biblia este de fapt adevarata? Nu s-ar putea ca Biblia sa fie un fals? Nu s-ar putea sa fie o carte veche de mitologii, plina cu scrieri fanteziste si totusi �nselatoare? De ce as avea �ncredere �n Biblie?

Acestea sunt �ntrebari pe care oamenii inteligenti, critici si g�nditori, le pun �n zilele noastre. Acestea sunt �ntrebarile pe care eu obisnuiam sa le pun despre Biblie. Noi trebuie ca si crestini sa fim �n stare sa raspundem la aceste �ntrebari (1 Petru 3:15). Deci, �n acest material, doresc sa �mpartasesc cu voi c�teva din dovezile care cred ca demonstreaza ca Biblia este cu adevarat ceea ce spune ca este - Cuv�ntul inspirat si credibil al lui Dumnezeu.

Ceea ce doresc este sa aduc �n boxa martorilor, daca doriti, zece marturii sau dovezi care toate marturisesc acest adevar. Rugaciunea mea este ca daca esti deja un crestin, credinta ta �n Biblie sa fie �ntarita, iar daca esti un sceptic, sa �ti reconsideri scepticismul.

Prima marturie sau dovada a �ncrederii Bibliei este...

1. PROFETIA �MPLINITA

Profetia �mplinita este ceva care deosebeste Biblia de orice alta carte religioasa. Exista 26 de carti religioase pe care oamenii credinciosi cred ca sunt de inspiratie divina (Vedele, Bhadvad-Gita, Mahabharata, Upanisadele, Coranul, Cartea Mormonilor, Tripitaka etc). Din aceste 26 de carti nici una, nici macar una, nu contine vreo profetie �mplinita!

Biblia, este plina de sute de profetii specifice si detaliate care au fost scrise cu sute de ani �nainte de �mplinirea lor! De fapt, uimitor este faptul ca 27% din Biblie (mai mult de 1 din 4 versete) contine profetii predictive la vremea c�nd au fost scrise. Iar autorii Bibliei nu au prezis niste lucruri vagi, ca Nostradam sau Jean Dixon (care apropo, s-a dovedit a nu avea dreptate �n repetate r�nduri), ci au foarte specifice. Luati �n considerare cele peste 100 de profetii diferite, dar foarte specifice, facute cu privire la Mesia, despre care Vechiul Testament a profetit ca va veni.

Vechiul Testament a prevestit cu sute de ani �nainte, detalii foarte specifice despre: stramosii lui Mesia, ca El se va naste din sam�nta lui Avraam (Gen.12:1-3; 22:18), din semintia lui Iuda (Gen. 49:10), din casa lui David (2 Samuel 7:12), orasul unde se va naste (Mica 5:2), ca El va veni c�nd Templu �nca va fi �n picioare (Maleahi 3:1), ca se va naste dintr-o fecioara (Isaia 7:14), ca va face minuni (Isaia 35:5-6), ca va fi respins de poporul Sau (Psalmii 118:22; 1 Petru 2:7), timpul exact �n istorie c�nd va muri (Daniel 9:24-26 - 483 de ani de la declaratia de reconstruire a orasului Ierusalim, din 445 �.Cr. - aceasta profetie s-a �mplinit exact), cum va muri (Psalmii 22:16-18; Isaia 53; Zaharia 12:10), ca va �nvia din morti (Psalmii 16:10; Fapte 2:27-32) si mai sunt multe altele. Toate aceste profetii si sute de altele au fost �mplinite literar.

Scepticul spune: "Poate crestinii au introdus aceste profetii �n Vechiul Testament dupa ce Isus a trait."

�n nici-un caz! Cum stim? Astazi exista sute de manuscrise ale Vechiului Testament care sunt dinaintea nasterii lui Isus. Aceste copii stravechi ale Vechiului Testament, care dateaza din secolul 3 �.Cr., dovedesc ca aceste profetii cu privire la Mesia deja fusesera facute. �n 1947 un copil cioban care �ngrijea de oile tatalui sau �n Qumram, la nord de Marea Moarta �n Israel, a facut o descoperire uimitoare �n timp ce cauta o oaie pierduta. Acolo �n Qumram, �ntr-o pestera care fusese neatinsa timp de aproape 2000 de ani, el a descoperit o colectie straveche de copii scrise de m�na ale Vechiului Testament. Aceste suluri au fost ascunse de Eseeni, o secta evreiasca ce traia �n Qumram, cu 2000 de ani �n urma. Aceste suluri si scrieri (cunoscute acum sub numele de Sulurile de la Marea Moarta) reprezinta fiecare carte din Vechiul Testament, cu exeptia cartii Estera, si sunt considerate una din cea mai mare descoperire ale timpurilor noastre. Dovezile manuscriptice, ca de exemplu sulul cartii Isaia care dateaza cu 100 de ani �.Cr., dovedesc fara �ndoiala ca Vechiul Testament, cu multele sale profetii despre Mesia, a fost terminat cu mult �nainte ca Isus sa se fi nascut.

Scepticul spune: "Cum stim ca Sulurile de Marea Moarta dateaza dinainte de Cristos?"

Echipe de oameni de stiinta au determinat v�rsta manuscriselor prin examinarea a 1. Vaselor de lut �n care au fost descoperite aceste suluri, 2. Tesatura si modelul acestor manuscrise, 3. Forma caracterelor scrise, 4. Ortografia cuvintelor, 5. Monedele descoperite �mpreuna cu aceste manuscrise.

Scepticul spune: "Poate ca Isus nu a fost Mesia, ci doar unul care �n mod accidental sau chiar intentionat a fost pus sa �mplineasca aceste profetii."

�n primul r�nd, este greu sa g�ndim ca cineva ar porni sa �mplineasa niste profetii care vor rezulta �ntr-o viata scurta si o moarte chinuitoare pe o cruce. �n al doilea r�nd, cum poate un om sa aleaga intentionat spita neamului �n care sa se nasca, perioada �n care sa se nasca si orasul �n care sa se nasca? A fost �mplinirea acestor profetii un accident? Peter Stoner, un matematician si profesor de stiinta emerit la Westmont College, �n cartea sa "Stiinta vorbeste" (Moody 1963), a calculat probabilitatile ca un singur om sa �mplineasca doar 8 dintre profetiile care le-a �mplinit Isus si i-a rezultat o improbabilitate matematica de 1 din 10¹⁷. Aceasta este o cifra uriasa! Una din 10 la puterea 17. Asta �nseamna 1 urmat de 17 zerouri. Daca am avea 100 de catralioane de placi de gresie de dimensiunile 2,5 cm X 3,8 cm am putea acoperi fiecare centimetru patrat de uscat al planetei P�m�nt. Faptul ca aceste profetii si alte sute au fost �mplinite chiar daca ele au fost spuse cu sute si chiar mii de ani �nainte de �mplinirea lor, este o dovada puternica ca Dumnezeu, care este atotstiutor si atotputernic, a orchestrat �mplinirea Bibliei.

O carte buna care discuta aceste profetii �mplinite este "Toate profetiile Bibliei" ("Every Prophecy of the Bible") scrisa de Dr. John Walvoord. Ea prezinta �mplinirea a aproape 1000 de profetii biblice.

Deci, avem dovada numarul unu: profetia �mplinita, care este o marturie uimitoare a originii divine si a credibilitatii Bibliei. Nici o alta scriere religioasa nu este �n stare sa dovedeasca afirmatiile sale de a fi divin inspirate si dovedite cu astfel de dovezi supranaturale.

Numai Dumnezeul Bibliei cunoaste sf�rsitul de la �nceput: "Eu sunt Dumnezeu si nu este altul ca Mine! Eu fac cunoscut mai dinainte sf�rsitul si, din vremuri stravechi, descopar lucrurile care �nca nu s-au �nt�mplat." (Isaia 46:9-10).

2. DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE

�n ultimii 150 de ani, arheologii au verificat credibilitatea relatarilor detaliate ale Bibliei cu privire la diferite evenimente, obiceiuri, persoane, orase, natiuni si locatii geografice. Dr. Nelson Glueck, probabil autoritatea moderna cea mai mare a arheologiei israeliene, a spus: "Nicio descoperire arheologica nu a respins vreo referinta biblica. Rezultatele descoperirilor arheologice au confirmat �n mare sau �n detaliu afirmatiile istorice din Biblie. �n aceasi masura, evaluarea corecta a descrierilor biblice au condus adesea la descoperiri uimitoare."

�n orice exemplu unde Biblia poate fi or a fost verificata arheologic, a fost gasita 100% exacta. Biblia s-a demonstrat a fi asa de exacta, �nc�t arheologii se refera la ea ca fiind un ghid de �ncredere atunci c�nd �ncep noi zone de cercetare. De fapt, chiar daca mai putin de 1% din materialul disponibil de escavat a fost escavat, au fost peste 25 000 de descoperiri �n regiunea cunoscuta sub numele de "pam�nturile biblice" care au confirmat credibilitatea Bibliei. Despre acest subiect au fost scrise carti �ntregi. Permiteti-mi sa va dau trei exemple.

A. Pontius Pilat

Biblia spune ca el a fost guvernatorul roman al Iudeii si omul care a emis ordinul oficial ca Isus sa fie condamnat la moarte prin crucificare (Matei 27; Marcu 15; Luca 23; Ioan 18-19). �n Iunie 1961, o echipa de arheologi italieni, condusi de Dr. Antonio Frova, faceau escavari �n orasul port mediteran al Cezareei, care la un moment dat a slujit ca si capitala romana a Palestinei. Acolo, �n ruinele amestecate ale unui vechi teatru roman, au descoperit o piatra de var mare de 70cm x 90cm si groasa de 13 cm. Inscriptia de pe aceasta piatra a uimit arheologii. Era scris "Pontius Pilat, Prefect al Iudeii, a inaugurat Teberium cetatenilor Cezareei." (Cercetatorii cred ca Teberium se refera la un templu sau la o cladire publica numita dupa �mparatul roman Tiberiu, care a domnit �ntre anii 14-17 d. Cr.). Aceasta piatra este expusa astazi �n Muzeul din Israel ca o dovada a credibilitatii Bibliei.

B. Caiafa

Caiafa, Biblia ne spune, ca a fost marele preot din timpul crucificarii lui Isus. A fost el un personaj inventat? Asa au crezut unii, asta p�na �n 1990, c�nd morm�ntul familiei lui Caiafa a fost descoperit accidental de lucratorii care contruiau un parc acvatic, �n sudul Ierusalimului. Arheologii au fost chemati �n graba la fata locului. C�nd au examinat morm�ntul au gasit 12 osuare (cutii de var pentru oase) care contineau ramasitele a 63 de persoane. Pe exteriorul celui mai decorat dintre osuare erau inscriptionate cuvintele: "Iosif fiul lui Caiafa". Ce este incredibil este ca Iosifus (acel istoric evreu al primului secol d. Cr.) �n scrierile sale (Anticele 18:2, 2; 4, 3) documenteaza ca de fapt acesta a fost numele �ntreg al marelui preot care L-a arestat pe Isus - "Iosif fiul lui Caiafa". (a spune "fiul lui" era un mod de referire la numele de familie). �n interiorul osuarului, arheologii au gasit ramasitele unei persoane de aproximativ 60 de ani la momentul mortii sale... de fapt osemintele lui Caiafa, marele preot mentionat �n Biblie. Astazi osuarul lui Caiafa este de asemenea expus �n Muzeul din Israel, ca marturie a credibilitatii Bibliei.

C. David

David desigur, a fost cel mai iubit dintre �mparatii Israelului. Unii cercetatori liberali au negat ca �mparatul David a fost o figura istorica pentru ca nu exista nicio mentiune a lui �nafara de Biblie. Scepticismul lor s-a schimbat �n 1993. Atunci a fost excavat la Tel-Dan �n nordul Israelului, o piatra, acum faimoasa, cu inscriptia (�n aramaica) ce facea referinta la Casa lui David. �n 1994 au mai foste descoperite �nca doua fragmente ale aceleiasi pietre inscriptionate, care mentionau Casa lui David. �n 1995, revista Time a prezentat aceasta descoperire si a facut urmatoarea afirmatie: "Aceasta inscriptie, datata din secolul 9 �.Cr., numai cu un secol dupa domnia lui David, descria o victorie a unui �mparat vecin asupra israelitilor... Afirmatia scepticilor ca �mparatul David nu a existat niciodata, este greu de aparat acum." (Revista Time, 18 Decembrie 1995). Datorita acestui fel de descoperiri, oameni car Millar Burrows (fost profesor la Universitatea Yale) au afirmat ca "... lucrarile arheologice au �ntarit fara �ndoiala �ncrederea �n scrierile Bibliei. Multi arheologi si-au crescut respectul pentru Biblie prin experientele excavarilor din Palestina." (Burrows, Miller - Ce �nseamna aceste pietre? New Haven: American Schools of Oriental Research. 1941, pag. 1.). Asa cum am spus, exista mii de descoperiri arheologice ca acestea care arata ca Biblia este exacta si credibila din punct de vedere al documentelor istorice ce le contine.

Arheologia nu s-a demonstrat a fi de ajutor pentru alte scrieri religioase. De exemplu Cartea Mormonilor. "Nicio dovada nu a fost vreodata descoperita care sa sustina Cartea Mormonilor - nicio urma a oraselor mari pe care le numeste, nicio ruina, nicio moneda, nicio scrisoare sau documente sau monumente, nimic �n scris. Nici macar unul din r�urile sau muntii descrisi sau ceva din topografia mentionata �n aceasta carte, nu au fost identificate vreodata." (Dave Hunt, pag.156, �n apararea credintei; de asemenea si pag. 107 in Pledoarie pentru Cristos, de Lee Strobel). Nimic nu a fost descoperit, ceea ce demonstreaza ca aceasta Carte a Mormonilor nu este altceva dec�t o fictiune americana din secolul 19, inventata de Joseph Smith.

Societatea Geografica Nationala a declarat pe 12 August 1998 ca "Arheologii si alti cercetatori au cercetat �ndelung emisferele trecutului, si Societatea nu cunoaste nicio descoperire p�na acum care sa demonstreze Cartea Mormonilor." Institutul Smithsonian din Washington DC a confirmat aceasta lipsa totala de dovezi, spun�nd �n 1996 ca "Institutia Smithsoniana nu a folosit niciodata Cartea Mormonilor �n niciun fel ca ghid stiintific. Arheologii Smithsonieni nu vad nicio legatura �ntre arheologia Noii Lumi si subiectului principal al Cartii."

3. CONSECVENTA CUPRINSULUI BIBLIEI

Ce vreau sa spun c�nd vorbesc despre Consecventa cuprinsului Bibliei? Vorbesc despre armonia cuprinsului Bibliei. Din prima carte Geneza si p�na la ultima carte Apocalipsa, Biblia este absolut consecventa!

Scepticul spune: "De ce este aceasta o dovada a orginii divine? Exista multe carti care au o consecventa �n cuprinsul lor."

Sunt de acord, dar permiteti-mi sa va �mpartasesc sapte factori care fac consecventa Bibliei sa fie o dovada uimitoare a originii sale divine.

A. Biblia se adreseaza celor mai controversate �ntrebari ale vietii. Cum a aparut universul? Exista Dumnezeu? Daca da, cum este El? De ce exista omul? Care este scopul existentei noastre? De ce exista rau si suferinta �n lume? Ce se �nt�mpla cum mine dupa ce mor?

B. Biblia este o colectie de 66 de documente diferite. Este usor sa ai armonie �ntr-o singura carte, cum este Coranul, care contine �nvataturile unui singur om. Dar Biblia nu este o singura carte. Ea este o compilatie de carti: 39 de carti �n Vechiul Testament si 27 de carti �n Noul Testament.

C. Biblia a fost scrisa prin aproximativ 40 de autori diferiti.

D. Multi din autorii Bibliei au venit din contexte educationale si culturale diferite. Petru a fost pescar. Pavel a fost un �nvatat. Daniel a fost prim ministru. Asaf a fost muzician. Matei a fost vames. David a fost cioban si apoi �mparat. Luca a fost istoric si medic. Consecventa Bibliei devine si mai uimitoare c�nd luam �n considerare ca...

E. Biblia a fost scrisa �ntr-o perioada de aproximativ 1500+ de ani, acoperind vreo 60+ de generatii. Nu numai ca autorii acestia au fost separati unul de celalalt de sute de ani, dar.

F. Multi dintre autori au fost la distante de sute de kilometri unul de celalalt. Multi oameni nu realizeaza, dar Biblia a fost scrisa �ntr-o varietate de locuri de pe trei continente: a. Africa (Egipt), b. Asia, c. Europa (Roma de exemplu). Pavel a scris patru scrisori fiind �ntemnitat la Roma, �n Italia. Apostolul Ioan a scris �n timp ce era prizonier, exilat pe insula Patmos, din Marea Mediterana. Profetul Ezechiel a scris lucrarea sa �n timp ce era captiv �n Babilon. Ieremia a fost �ntr-o temnita. Luca a scris �n timp ce calatorea. Daniel a scris de pe un deal si �ntr-un palat.

G. Biblia a fost scrisa �n trei limbi diferite (ebraica, aramaica si greaca).

Acum, �n ciuda tuturor acestor factori diferiti, descoperim ca Biblia este consecventa, armonioasa si perfect unitara ca si document, al felului cum Dumnezeu cauta sa �mpace pacatosii cu El, prin persoana Fiului Sau, Isus Cristos. Aceasta este o dovada uimitoare a originii sale divine. Daca nu esti convins, mergi �n vecinatatea ta si �ntreaba doar 10 din vecinii tai, despre care sunt credintele lor despre natura universului, sensul vietii, originea raului, calea m�ntuirii etc si vei vedea imediat c�t de usor este sa obtii o verietate de opinii contradictorii!

4. CONFIRMAREA EXTERNA

Multi oameni nu stiu acest lucru, dar exista multe scrieri �n afara de Biblie care confirma exactitatea istorica a multor nume de oameni, locuri si evenimente mentionate �n Biblie. De fapt, surse externe confirma faptul ca cel putin 80 de persoane au fost figuri istorice, 50 de oameni din Vechiul Testament si 30 de persoane din Noul Testament (vezi lista de nume si surse de la pag. 270 din Nu am destula credinta sa fiu ateu, de Norman Geisler si Frank Turek). Datorita gravurilor si statuilor etc, noi chiar stim cum aratau 18 dintre acestia (12 din Vechiul Testament si 6 din Noul Testament).

Confirmarea externa a ceea ce spune Biblia a condus la o schimbare de vedere radicala �n r�ndul cercetatorilor liberali cu privire la persoana lui Isus. Unii, la un moment dat, au venit cu idea falsa ca Isus nu a existat niciodata; ca El a fost mai degraba un caracter mitologic. Dar, astazi existenta lui Isus nu mai este dezbatuta �n cercurile cercetatorilor informati. Care este motivul? Exista peste 39 de surse �nafara Bibliei care atesta despre peste 100 de fapte cu privire la viata lui Isus, �nvataturile, crucificarea si �nvierea Sa. Una din aceste surse externe este istoricul roman din primul secol, Flavius Iosifus. �n scrierile sale, Iosifus confirma ca Irod cel Mare, Irod Antipa, Caiafa, Pontius Pilat, Ioan Botezatorul, Iacov "fratele lui Isus", Felix, Festus si chiar Isus, au fost cu totii figuri istorice. Priviti la una din afirmatiile lui Iosifus despre Isus din Nazaret. Am ales �n mod intentionat acest pasaj din textul arabic al scrierilor lui Iosifus numite Antiquities, capitolul 18:63-64, un text care este de neatacat de catre majoritatea criticilor Bibliei.

Iosifus a scris: "�n acest timp era un �ntelept care se numea Isus. Conduita sa era buna si era cunoscut ca fiind un om virtuos. Si multi oameni dintre evrei si alte natiuni au devenit ucenicii lui. Pilat l-a condamnat la moarte prin crucificare. Si cei care devenisera ucenicii sai nu au abandonat ucenicia lui. Ei au dat vestea ca el li s-a �nfatisat dupa trei zile dupa crucificarea sa si ca el era viu." Acestea nu sunt cuvintele Bibliei sau ale unui crestin, ci ale unui istoric roman care scria �nafara paginilor Scripturii. Iosifus nu a fost singurul glas. Au mai fost si altii:

A. Cornelius Tacitus (ca. A.D. 55 -120) un istoric roman care a scris prin anii 115 d.Cr. Chiar daca nu era crestin, el a confirmat ca Isus a trait si ca El era din Iudea, ca a trait �n timpul domniei lui Tiberiu (14-37 d.Cr.) si ca a fost executat de Pontius Pilat, care a guvernat provincia Iudeii �ntre anii 26-36 d.Cr.)

B. Gaius Suetonius (secretarul sef al �mparatului Adrian (117 -138 d.Cr.)

O carte extraordinara a celor care sunt interesati sa citeasca mai mult despre confirmarile externe ale vietii lui Isus, este "Isus cel istoric: Evidente vechi ale vietii lui Cristos", de Gary R. Habermas.

5. EXACTITATEA SI ANTICIPATIA UIMITOARE A BIBLIEI

Chiar daca Biblia a fost terminata cu 2000 de ani �n urma, cu mult �nainte de inventarea microscopului, telescopului, satelitilor etc, ea nu contine nicio eroare stiintifica. Numai acesta poate fi considerat un miracol �n sine. Fara exceptie, fiecare scriere religioasa antica are anumite vederi nestiintifice de astronomie, medicina, igiena etc. Coranul spune �n Sura 18:86 ca soarele apune �ntr-un izvor noroios - "si c�nd a ajuns la locul unde apune soarele , a aflat c� el apune �ntr-un izvor noroios." Singura exceptie la acest fel de erori, �ntre scrierile vechi, este Biblia.

Nu numai ca Biblia nu are erori stiintifice, dar �ntr-un mod miraculos, aduce la cunostinta numeroase, dar exacte date stiintifice despre univers, cu mii de ani �nainte ca oamenii de stiinta moderni sa ajunga sa le descopere. Exista multe date de acest gen. Datorita spatiului, o sa prezint doar c�teva exemple rapide.

A. Soarele

�n contrast cu Coranul, Biblia �nvata ca soarele are un circuit prin spatiu. Scriind despre soare �n Psalmul 19:6, David spune "rasaritul lui este la un capat al cerului si roata-i este drumul (circuitul) p�na la celalalt capat al lui." Timp de multi ani criticii au luat �n r�s acest verset, pretinz�nd ca el �nvata ca soarele se �nv�rte �n jurul pam�ntului. Pe atunci, oamenii de stiinta credeau ca soarele este stationar. Cu toate acestea, s-a descoperit �n ultimii ani ca soarele face de fapt un circuit prin spatiu, asa cum spune Biblia.

B. Forma pam�ntului

C�nd tot restul lumii credea ca pam�ntul este plat, Isaia a declarat ca lumea este rotunda... Isaia 40:22 spune "El este Cel Ce sade deasupra cercului pam�ntului." Cuv�ntul evreiesc acolo pentru cerc este "chuwg" si literalmente �nseamna "sfera". C�nd a scris Isaia aceste cuvinte? �ntre anii 740 si 680 �.Cr. Aceasta �nseamna ca a fost cu cel putin 300 de ani �nainte ca Aristotel sa sugereze �n cartea sa "�n ceruri", ca pam�ntul ar putea fi o sfera. Alte versete care spun acelasi lucru sunt Proverbe 8:27 si Iov 26:10. Cu peste 2.000 de ani mai t�rziu, unii oameni �nca credeau ca Cristofor Columb (1451-1506) avea sa navigheze peste marginea planetei plate, anul 1492!

C. Suspendarea pam�ntului

�nainte ca Isaac Newton sa descopere legea gravitatiei, hindusii credeau ca pam�ntul era asezat pe spatele unui elefant care statea pe spatele unei testoase care �nnota pe marea cea mare si fara de sf�sit. Grecii credeau ca zeul mitic Atlas purta pam�ntul pe umerii sai. Ce a spus Biblia? �n cea mai veche carte din Biblie, Iov spune �n Iov 26:7 "El [Dumnezeu] �ntinde nordul asupra golului si at�rna pam�ntul pe nimic." Oamenii de stiinta nu au descoperit ca pam�ntul at�rna de nimic dec�t �n anul 1650.

D. Stelele

�nainte ca telescopul sa fie inventat, omul a putut sa numere stelele. Astronomul si matematicianul grec Hiparcus (190-120 �.Cr.) a afirmat ca exista exact 1.026 de stele. Astronomul si matematicianul Ptolemeu a spus ca exista 1.056 de stele. Astronomul german Iohanes Kepler (1571-1630) a numarat 1.006 de stele. �ntreaga idee ca stelele sunt nenumarate era contrar stiintei moderne, p�na c�nd a fost inventat telescopul. C�nd Galileo si-a �ndreptat pentru prima data telescopul spre ceruri, �n 1608, am descoperit ca exista mul mai multe stele dec�t si-a imaginat vreodata cineva, asa cum Ieremia a spus: "Ca ostirea cerului, care nu se poate numara, si ca nisipul marii, care nu se poate masura."(Ieremia 33:22) Astazi, cu ajutorul telescoapelor puternice si a satelitilor modeni de fotografiere, oamenii de stiinta estimeaza ca universul are aproximativ 100 de miliarde de galaxii ce contin 200 de miliarde de stele fiecare. Carl Sagan (1934-1966), renumitul astronom al lumii, a spus "Numarul total al stelelor din univers este mai mare dec�t toate boabele de nisip de pe toate plajele planetei Pam�nt." (Cosmos, pag. 196). Aceasta �nseamna ca exista �ndeajuns de multe stele astfel �nc�t fiecare persoana �n viata de pe pam�nt sa aibe personal c�te 2 triliarde de stele fiecare. Dr. Mark Eastman spune "Daca am numara stelele cu o rata de 10 stele pe secunda, ne-ar lua peste 100 de trilioane de ani. Cu siguranta ca ostirea stelelor nu poate fi numarata!"

Daca doriti sa aflati mai multe din aceste lucruri stiintifice uimitoare, cautati la adresele urmatoare: www.answersingenesis.org sau www.icr.org

Cum au stiut autorii Bibliei ca stelele nu pot fi numarate, ca pam�ntul este rotund si ca se tine de nimic? Au avut noroc la ghicit? Nu cred! Exactitatea lor fara greseli elimina aceasta posibilitate. Biblia spune �n 2 Petru 1:21 ca "...oamenii au vorbit de la Dumnezeu, condusi de Duhul Sf�nt." Dumnezeu care cunoaste tot ce poate fi cunoscut despre universul pe care El l-a creat, a condus scrierea Bibliei ca sa fie sigur ca ceea a vrut El sa fie scris, sa fie scris.

6. DOVADA MANUSCRISELOR

Manuscris? Ce este un manuscris? Un manuscris este o copie scrisa de m�na al unui document vechi, care se facea �naintea inventarii masinii de imprimat, din anul 1455. Au existat unii oameni (inclusiv mormonii si musulmanii) care au facut declaratii false ca Biblia a suferit denaturari dealungul secolelor, fiind copiata si tradusa. Dar dovezile demonstreaza contrariul.

P�na �n zilele noastre au supravietuit peste 24.000 de manuscrise, partiale sau complete, copii scrise de m�na ale Noului Testament, ca sa nu mai mentionam sutele de manuscrise ale Vechiului Testament care au supravietuit p�na �n zilele noastre si care dateaza din secolul al treilea �.Cr. Aceste manuscrise scrise de m�na au permis cercetatorilor si criticilor de text ca sa mearga �n timp si sa confirme ca Biblia pe care o avem astazi este aceiasi Biblie pe care Biserica Primara a avut-o cu 2.000 de ani �n urma. Puteti sa vedeti personal aceste manuscrise �n locatii publice ca Muzeul Britanic, Biblioteca Universitatii Cambridge, Institutul Smithsonian, Universitatea Oxford, Biblioteca Nationala din Paris, Muzeul din Israel.

Chiar daca nu am avea niciun mansucris, tot avem scrierile parintilor Bisericii. Prin parintii Bisericii ne referim la acei lideri din Biserica primelor trei secole d.Cr., care au urmat pe primii ucenici ai lui Isus. Oameni ca Iustin Martirul, Eusebie, Tertulian, Policarp, �n scrierile lor si �n corespondenta lor cu alti credinciosi si alte biserici, au citat Scripturile din nou si din nou. De fapt, parintii Bisericii primare au facut referinte la Noul Testament de peste 86.000 de ori. Exista �ndeajuns de multe citate de la parintii bisericii, �nc�t chiar daca nu am avea nici macar o copie a Bibliei, certatorii ar putea reconstitui 99,86% din Noul Testament pe care-l avem astazi.

Deci, ce fel de dovezi pot mormonii sau musulmanii oferi ca sa demonstreze ca Biblia a fost schimbata sau denaturata dealungul secolelor? Niciuna! Pentru a demonstra sau dovedi ca Biblia este corupta, musulmanii sau mormonii ar trebui sa aibe copii antice ale Bibliei si sa spuna "Iata ce spunea Biblia odata, si iata ce spune Biblia acum. A fost schimbata!" Dar acesta este lucrul pe care mormonii sau musulmanii nu pot sa-l faca. DE CE? Atunci c�nd iei copiile antice ale Bibliei care �nca mai exista si astazi �n muzeele si bibliotecile de peste tot �n lume, ajungi repede la concluzia, la fel ca multi cercetatori, ca textul Bibliei moderne nu a suferit denaturari. Isaia 40:8 spune "Iarba se usuca, iar floarea cade, �nsa Cuv�ntul Dumnezeului nostru ram�ne pe vecie." Isus a spus �n Matei 24:35 "Cerurile si pam�ntul vor trece, dar Cuvintele Mele nu vor trece nicidecum!"

7. CORECTITUDINEA BIBLIEI DESPRE ESECURILE AUTORILOR SI EROILOR SAI

Franchetea Bibliei cu privire la pacatele si esecurile autorilor ei, este al saptelea motiv pentru care eu cred ca Biblia este o lucrare sincera. Corectitudinea ei la acest capitol este absolut unica �ntre toate cartile religioase. Spre deosebire de autorii altor scrieri religioase, autorii Bibliei nu au cautat sa se puna �ntr-o lumina favorabila sau sa se �nalte pe ei �nsisi deloc! De fapt, ei au marturisit de buna voie ca au fost pur si simplu niste oameni pacatosi si obisnuiti. Sa luam �n considerare unele din esecurile si caderile pe care scriitorii Bibliei ni le spun. Citim despre Noe care s-a �mbatat la scurt timp dupa ce a iesit din corabie (Gen. 9:21); Avraam care a mintit (mai mult dec�t odata) despre Sara care era sotia sa (Gen. 12:13; 20:2); izbucnirea m�niei lui Moise, a felului cum el nu L-a cinstit pe Dumnezeu �naintea oamenilor si astfel nu i s-a permis sa intre �n Tara Promisa (Num. 20:10-11); respingerea Israelului fata de Dumnezeu �n numeroase ocazii (de vazut exemplele din cartea Judecatori); adulterul lui David si uciderea ulterioara a lui Urie (2 Samuel 11); cearta ucenicilor despre cine sa fie cel mai mare dintre ei (Luca 22:24); lepadarea de Domnul a lui Petru (Matei 26:72) si teama sa de a fi vazut ca sta la masa cu cei dintre Neamuri (Galateni 2:11-12); adormirea ucenicilor c�nd Isus le-a cerut sa se roage cu El (Marcu 14:32-41); Pavel care marturiseste ca era un "nenorocit" (Romani 7:24) si cel mai mare dintre pacatosi (1 Timotei 1:15); cearta lui Pavel cu Barnaba pentru ca Marcu sa i se permita sa mearga cu ei mai departe �n misiune (Fapte 15:38-39). Vi se par aceste lucruri ca fiind inventate de autorii Bibliei ca sa se �nalte pe ei �nsisi? �n niciun caz! Franchetea autorilor cu privire la aceste detalii ma ajuta sa cred ca acesti oameni erau sinceri cu privire la lucrurile despre care au scris. Mai adaugam la aceasta a saptea dovada si faptul ca acesti oameni au daruit lumii cel mai �nalt standard de conduita pe care lumea l-a vazut vreodata, si prin asta nu facem dec�t sa �ntarim pledoaria noastra.

8. BUNAVOINTA UCENICILOR LUI ISUS SA SUFERE

Ucenicii au murit unul c�te unul, suferind si murind ca martiri pentru credinta lor ferma si pentru predicarea �nvierii lui Isus ca fiind un fapt istoric abslolut! Istorici ca Flavius Iosifus, Eusebiu si altii ne spun ca Matei a murit junghiat cu sabia �ntr-un oras din Etiopia. Marcu a murit �n Alexandria, �n nordul Egiptului, dupa ce a fost t�r�t cu cruzime pe strazile orasului. Luca a fost sp�nzurat de un maslin undeva pe tar�mul Greciei. Iacov a fost decapitat �n Ierusalim. Iacov cel Mic (asa cum este numic �n Marcu 15:40) a fost aruncat de pe un loc �nalt al Templului. Filip a fost sp�nzurat de un st�lp la Hieropolis, �n provincia Frigia. Bartolomeu a fost jupuit de viu. Andrei a fost legat de o cruce si lasat sa moara. Iuda a fost omor�t cu sageti. Matia (apostolul ales �n locul lui Iuda) a fost mai �nt�i batut cu pietre si apoi decapitat. Barnaba a fost omor�t cu pietre de evreii de la Salonic. Pavel, care a fost la �nceput un dusman al lui Cristos (Fapte 9) dupa o multime de torturi si persecutii, a fost �n final decapitat �n Roma. Petru a fost crucficat (asa cum Isus i-a spus �n Ioan 21) �n Roma. Toma, fostul sceptic al �nvierii lui Isus (Ioan 20:28) a fost �njunghiat cu o lance, la Coromandel, �n estul Indiei (Indonezia) datorita predicarii evangheliei. Ucenicii au pecetluit marturia lor ca Cristos este viu cu �nsasi s�ngele lor. Ei au cobor�t �n mormintele lor afirm�nd ca evenimentele care la care ei au fost martori, s-au �nt�mplat de fapt. �mi este greu sa cred ca acesti oameni au mintit. Oamenii poate ca sunt gata sa moara pentru ceva care ei cred ca este adevarat, dar nimeni nu este gata sa moara pentru ceva care stiu ca este o minciuna! Daca a stiut cineva ca Isus a fost viu dupa �nvierea Sa, acestia au fost ucenicii Lui. Ei au fost �ntr-o pozitie istorica unica care le-a permis sa stie daca ce spuneau ei era adevarat sau nu. Ei de fapt au trait �n Israel, �n timpul �n care Isus a trait si a �nviat din morti. Ei au fost acolo!

9. PUTEREA DE TRANSFORMARE �N BINE A BIBLIEI

Biblia afirma ca este vie si plina de putere (Evrei 4:12; Psalmii 19:7-10) si s-a demonstrat a fi asa. Nicio alta carte din lume nu a avut un efect asa de transformare �n bine asupra vietilor si societatilor, asa cum a avut Biblia. Oriunde evanghelia a mers, Biblia a avut un efect transformator asupra fiecarei culturi si tari �nspre bine. Dealungul secolelor, cuvintele ei au convertit milioane de necredinciosi la credinta �n Isus Cristos ca Domn. Milioane de oameni, care marturiseau ca ei erau imorali, pacatosi josnici, care se scufundau �n patimile drogurilor, acoolului, pornografiei, jocurilor de noroc si alte lucruri de acest gen, au fost transformati �n barbati si femei evlavioase, atunci c�nd au studiat si urmat �nvataturile Bibliei. Ce cuvinte de �ntelepciune contine Biblia!! Oameni de pe orice continent, �n peste 2.000 de limbi, privesc la Biblie ca sa-i conduca prin circumstantele complicate si confuze ale vietii. Biblia a inspirat pe oameni sa construiasca spitale, sa �nceapa universitati (cele mai de seama universitati ca Harvard, Yale, Princeton care au fost �ncepute de crestini si pentru scopuri crestine), sa lanseze eforturi umanitare pentru cei saraci, sa desfinteze sclavia (William Wilberforce, un crestin evanghelic si membru al Parlamentului Britanic la �nceputul secolului 19, a fost �n mare parte responsabil cu abolirea comertului de sclavi), sa lupte pentru egalitatea �ntre oameni de diferite rase si fata de femei, sa investigheze stiintific universul si sa avanseze dezvoltarea artei si muzicii.

Philip Schaff, vorbind despre influenta lui Isus, a scris cu iscusinta: "Isus din Nazaret, fara bani si arme, a cucerit mai multe milioane de oameni dec�t Alexandru, Cezar, Mohamed si Napoleon; fara stiinta si �nvatam�nt, a adus mai multa lumina asupra lucrurilor umane si divine dec�t toti filozofii si �nvatatii la un loc; fara elocventa scolilor, El a vorbit asemenea cuvinte de viata care n-au mai fost rostite nici �nainte, nici dupa aceea si a produs efecte care nu le pot atinge niciun orator sau poet; fara sa scrie un singur r�nd, El a pus �n miscare cele mai multe peneluri si a fost sursa de inspiratie pentru cele mai multe predici, oratorii, discutii, volume, lucrari de arta si c�ntece de lauda dec�t toata armata de oameni mari ai vremurilor stravechi si moderne la un loc!"

Capacitatea Bibliei de a transforma cu putere vietile si culturile �n bine, este doar o alta dovada ca aceasta Carte este Cuv�ntul inspirat al lui Dumnezeu. Doua dintre cartile bune despre acest subiect sunt "Ce s-ar fi �nt�mplat daca Biblia nu ar fi fost scrisa?" si "Ce s-ar fi �nt�mplat daca Isus nu s-ar fi nascut?", de D. James Kennedy si Jerry Newcombe.

10. MARTURIA LUI ISUS, FIUL LUI DUMNEZEU

Un alt motiv pentru care tu poti fi sigur ca Biblia este credibila este faptul ca Isus Cristos a spus ca este! Isus nu numai ca a afirmat ca El este Fiul lui Dumnezeu, ci El a dovedit ca este Fiul lui Dumnezeu prin �nvierea Sa dintre cei morti (Romani 1:4), �mplinind astfel sutele de profetii din Vechiul Testament, traind o viata fara de pacat si sav�rsind o multime de minuni. Daca Isus este Fiul lui Dumnezeu, atunci noi putem avea �ncredere �n ceea ce spune despre Cuv�ntul lui Dumnezeu.

Isus a afirmat de cel putin sase lucruri care sunt adevarate despre Biblie:

A. Fara eroare. �n Ioan 17:17, Isua a spus �n rugaciunea Sa catre Tatal... "Cuv�ntul Tau este (ce? Plin de contradictii si erori? Nu!) Adevarul! Isus a mai afirmat ca Biblia este...

B. De �ncredere istorica. Isus a afirmat ca fiind adevaruri istorice unele din cele mai disputate pasaje din Vechiul Testament, dintre care... istoria lui Iona si pestele (�n Matei 12:40), distrugerea lumii prin potopul din zilele lui Noe (�n Matei 24:37-39), si altele (vezi pag.5-20 din "Apararea credintei tale" de Dan Story, si pag. 559 din "Teologie Sistematica" de Geisler, vol.1)

C. Autoritate divina. Din nou si din nou, Isus a spus lui Satan "Este scris... este scris... este scris..." (Matei 4:4-10).

D. Stiintific exacta. De exemplu, c�nd Isus a vorbit despre casatorie, El s-a referit la creatia literara a lui Adam si Eva (�n Matei 19:4-5)

E. Infailibila (de necombatut). �n Ioan 10:35, Isus a spus "Scriptura nu poate fi anulata!"

F. Indestructibila. �n Matei 5:18, Isus a spus "Caci adevarat va spun, c�ta vreme nu vor trece cerul si pam�ntul, nici macar o iota sau o parte a vreunei litere nu va fi �nlaturata din Lege, �nainte sa se �nt�mple toate lucrurile." Daca Isus a fost un profet al lui Dumnezeu, asa cum chiar si Coranul spune, sau chiar daca El a fost un �nvatator bun (asa cum multi astazi vor sa creada), ar fi �ntelept din partea noastra sa primim Cuv�ntul Lui, pentru ca El a �nvatat ca Biblia este de �ncredere istorica, autoritate divina, exact stiintifica, infailibila, fara erori si indestructibila.

Scepticul spune: "Hai mai Charlie! Tu faci referinta la cuvintele lui Isus din Biblie ca sa demonstrezi Biblia. Esti vinovat astfel de logica circulara. Pur si simplu tu citezi Biblia ca sa demonstrezi Biblia." Ah, dar asa cum am aratat mai �nainte, Biblia nu este o singura carte. Este o colectie de 66 de carti, de diferiti autori. Deci, c�nd citez cuvintele lui Isus ca sa sustin ceea ce Moise sau altii au scris, nu sunt deloc implicat �ntr-o logica circulara. De fapt, eu citez tot timpul surse independente care s-a �nt�mplat sa fie puse �mpreuna �ntre copertile aceleiasi carti. �ntrebare: Vezi cum sta treaba?

Scepticul spune: "Ok Charlie! Dar Isus vorbea numai de Vechiul Testament c�nd a spus acele lucruri. Noul Testament nu fusese scris." Da ai dreptate! Nu fusese scris �nca. Dar fii atent la ceea ce le-a spus Isus ucenicilor �n Ioan 14:26. El le-a promis ajutorul Duhului Sf�nt ca sa scrie Noul Testament. Isus a spus "Dar Aparatorul, adica Duhul Sf�nt, pe Care Tatal �l va trimite �n Numele Meu, va va �nvata toate lucrurile si va va reaminti tot ce v-am spus." (Ioan 14:26). �n Ioan 16:13, Isus a spus ucenicilor Sai "�nsa c�nd va veni El, Duhul adevarului, va va calauzi �n tot adevarul. Caci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi si va va anunta lucrurile ce urmeaza sa vina." Isus le-a promis ucenicilor Sai ajutorul si calauzirea Duhului Sf�nt pentru a scrie Noul Testament. Deci, Isus a validat credibilitatea Vechiului Testament si El a promis credibilitatea Noului Testament. Pe baza marturiei lui Isus, poti avea �ncredere �n ambele.

Ei bine, am adus �n boxa martorilor, 10 dovezi care toate marturisesc credibilitatea Bibliei:

1. Profetia �mplinita

2. Confirmarea arheologica

3. Consecventa cuprinsului Bibliei

4. Confirmarea externa

5. Exactitatea si anticipatia uimitoare a Bibliei

6. Dovada manuscriselor

7. Corectitudinea Bibliei despre esecurile autorilor si eroilor sai

8. Bunavointa ucenicilor lui Isus sa sufere

9. Puterea de transformare �n bine a Bibliei

10. Marturia lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu

Forta acestor dovezi este cumulativa. Daca ar fi sa prezint aceste dovezi fiecare individual, unii ar putea sa spuna ca dovada a fost neconcludenta (ca doar dovada arheologica nu-i poate convinge ca Biblia este cu adevarat Cuv�ntul lui Dumnezeu). Si acest lucru este valid. Dar, toate aceste zece dovezi au fost luate �mpreuna, ca sa formeze o pledoarie puternica pentru credibilitatea Bibliei.

DESPRE CHARLIE CAMPBELL

Charlie Campbell este �n echipa de conducere ca pastor al Calvary Chapel Vista, din sudul Californiei, din 1997. El este director al Scolii de Slujire si preda cursuri de apologetica, Religiile lumii si Secte, Profetie Biblica si Teologie Sistematica. El este casatorit si are trei copii.

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Exista Dumnezeu?

Thu, 12 Nov 2009 01:31:49 GMT

de William Lane Craig (original article)

C.S. Lewis a remarcat odata ca Dumnezeu nu e genul de lucru de care sa putem fi interesati cu moderatie. P�na la urma, daca Dumnezeu nu exista, nu avem niciun motiv sa fim interesati de El. Pe de alta parte, daca Dumnezeu exista, atunci aceasta chestiune e de un interes cov�rsitor, iar principala noastra preocupare ar trebui sa fie cum sa ne raportam �n mod adecvat la aceasta fiinta de care depindem �n fiecare clipa a existentei noastre.

Oamenii care ridica din umeri si spun "Ce importanta are daca Dumnezeu exista?" arata ca �nca nu s-au g�ndit foarte bine la acest lucru. Chiar si filosofi atei precum Sartre si Camus -care au meditat profund asupra acestei chestiuni- recunosc ca existenta lui Dumnezeu poate face diferenta �n viata unui om. Dati-mi voie sa va prezint trei motive pentru care existenta lui Dumnezeu este o chestiune importanta:

1. Daca Dumnezeu nu exista, viata nu are niciun scop. Daca esti condamnat sa mori, p�na la urma felul cum traiesti nu are nicio importanta. �ntr-un final, nici macar nu conteaza daca ai existat sau nu. Sigur, viata ta ar putea avea un sens relativ prin faptul ca i-ai influentat pe altii sau ca ai schimbat cursul istoriei, dar, �n cele din urma, murim cu totii si nu are nicio importanta cine esti sau ce faci. Viata ta este nesemnificativa.

Astfel, contributia savantilor la progresul cunoasterii umane, cercetarile facute de doctori pentru a alina durerea si suferinta, eforturile diplomatilor de a asigura un climat de pace �n lume, sacrificiile oamenilor buni de pretutindeni pentru �mbunatatirea rasei umane - acestea nu ajung, �n cele din urma, la niciun rezultat. Asadar, daca ateismul este adevarat, viata nu are sens.

2. Daca Dumnezeu nu exista, atunci trebuie sa traim, �n cele din urma, fara speranta. Daca Dumnezeu nu exista, atunci nu exista speranta de a fi scapati de neajunsurile existentei noastre finite.

Spre exemplu, nu exista speranta salvarii de la rau. Desi multi oameni se �ntreaba cum a putut Dumnezeu crea o lume care sa cuprinda at�t de multa rautate, o parte �nsemnata a suferintei din lume se datoreaza cruzimii omului fata de semenii sai. Oroarea a doua razboaie mondiale �n ultimul secol a distrus optimismul naiv din secolul al XIX-lea despre progresul omenirii. Daca Dumnezeu nu exista, atunci suntem captivi fara speranta salvarii de la rau �ntr-o lume plina de suferinta inutila si nerascumparata.

3. Pe de alta parte, daca Dumnezeu exista, nu avem doar speranta si sens �n viata, ci si posibilitatea de a ajunge sa �l cunoastem pe Dumnezeu �mpreuna cu dragostea Sa �n mod personal. G�nditi-va! Domnul vesniciei sa va iubeasca si sa vrea sa fie prietenul vostru! Acesta ar fi cel mai �nalt statut de care o fiinta s-ar putea bucura! �n mod evident, daca Dumnezeu exista, nu are doar o importanta extraordinara pentru omenire, ci si posibilitatea de schimba �n mod decisiv viata fiecaruia.

E adevarat, niciunul dintre aceste argumente nu demonstreaza existenta lui Dumnezeu, dar ele demonstreaza ca aceasta poate face diferenta. De aceea, chiar daca argumentele care sustin existenta lui Dumnezeu si cele care o resping ar fi absolut egale, cred ca atitudinea rationala ar fi de a crede �n El. Mai exact, mi se pare de-a dreptul irational ca, �n conditia egalitatii argumentelor si a dovezilor, sa preferi moartea, zadarnicia si disperarea �n dauna sperantei, a fericirii si a unei vieti pline de �nsemnatate.

Dar, de fapt, eu cred ca dovezile nu sunt tocmai egale. Cred ca exista motive �ntemeiate pentru a crede �n Dumnezeu, iar astazi doresc sa va prezint pe scurt cinci dintre aceste motive. S-au scris carti �ntregi asupra fiecaruia dintre ele, asa ca eu va voi face doar o scurta schita a argumentelor, iar apoi, �n timpul de discutii, putem sa le parcurgem mai detaliat pe cele despre care ati vrea sa vorbim.

Ca si calatori �n viata, avem scopul de a �ncerca sa �ntelegem c�t mai multe despre lume. Ipoteza ca Dumnezeu exista are sens dintr-o varietate de realitati care tin de experienta.

1. Dumnezeu justifica originea universului.

V-ati �ntrebat vreodata de unde vine universul? De ce exista totul �n locul nimicului? Ateii au spus ca universul este pur si simplu etern, iar asta e tot.

Aceasta pozitie este una irationala. G�nditi-va putin. Daca universul nu a avut niciodata un �nceput, �nseamna ca numarul evenimentelor din istoria universului este infinit. Dar matematicienii recunosc ca existenta unui numar infinit de lucruri duce la autocontradictii. Spre exemplu, c�t face infinit minus infinit? Din punct de vedere matematic, primim raspunsuri care se autocontrazic. Asta arata ca infinitul este doar o idee din mintea noastra si nu ceva care exista �n realitate. David Hilbert, poate cel mai mare matematician al secolului al XX-lea, sustine:

"Infinitul nu poate fi gasit �n realitate. Nici nu exista �n natura, nici nu furnizeaza o baza legitima pentru g�ndirea rationala. Singurul rol care �i ram�ne infinitului de jucat este acela de idee." 1

Dar asta presupune ca, din moment ce evenimentele din trecut nu sunt doar idei, ci sunt reale, numarul de evenimente din trecut este finit. Prin urmare, sirul de evenimente din trecut nu se poate �ntinde la infinit; mai degraba, universul trebuie sa fi �nceput sa existe.

Aceasta concluzie a fost confirmata prin descoperiri remarcabile �n astronomie si astrofizica. �ntr-una dintre cele mai surprinzatoare descoperiri din stiinta moderna avem dovezi destul de solide pentru faptul ca universul nu este etern �n trecut, ci a avut un �nceput absolut �n urma cu aproximativ 13 miliarde de ani printr-un eveniment cataclismic numit Big Bang. Ceea ce face acest eveniment at�t de surprinzator este faptul ca, practic, reprezinta originea universului din nimic, caci toata materia si energia, chiar si spatiul fizic si timpul au luat nastere la Big Bang. Asa cum fizicianul P.C.W. Davies explica, "nasterea universului, asa cum e discutata �n stiinta moderna . nu este doar o chestiune de impunere a unui fel de organizare ... asupra unei stari incoerente anterioare, ci chiar nasterea tuturor lucrurilor fizice din nimic." 2

Sigur, de-a lungul timpului au fost elaborate teorii alternative pentru a se �ncerca evitarea acestui �nceput absolut, dar niciuna dintre aceste teorii nu s-a laudat �n fata comunitatii stiintifice ca fiind mai plauzibila dec�t teoria Big Bang. De fapt, �n 2003, Arvind Borde, Alan Guth si Alexander Vilenkin au demonstrat ca orice univers care e, �n medie, �n stare de expansiune cosmica nu poate sa fie etern, ci trebuie sa fi avut un �nceput absolut. Vilenkin spune fara retineri:

"Se spune ca un argument este ceea ce convinge oamenii rezonabili si o dovada este necesara pentru a convinge chiar si un om derezonabil. Av�nd acum aceasta dovada, cosmologii nu se mai pot ascunde �n spatele posibilitatii existentei unui univers etern �n trecut. Nu exista nicio scapare, ei trebuie sa se confrunte cu problema unui �nceput cosmic." 3

Acea problema a fost surprinsa frumos de Anthony Kenny de la Universitatea Oxford. El scrie:

"Un sustinator al teoriei Big Bang, cel putin daca este ateu, trebuie sa creada ca universul s-a format din nimic si prin nimic." 4

Dar, desigur, aceasta nu are sens! Din nimic iese nimic. Atunci de ce exista universul �n locul nimicului? De unde provine? Trebuie sa fi fost o cauza care sa fi adus universul la viata.

Putem sumariza argumentul, pana �n acest punct, �n felul urmator:

1. Orice �ncepe sa existe are o cauza.

2. Universul a �nceput sa existe.

3. Prin urmare, universul are o cauza.

Dat fiind faptul ca ambele premise sunt adevarate, concluzia le succeda �n mod necesar.

De la �nsasi natura cazului, aceasta cauza trebuie sa fie o fiinta care nu a fost creata de nimeni si nimic, imuabila, atemporala si imateriala care a creat universul. Trebuie sa nu fie creata de nimeni si nimic pentru ca am vazut ca nu poate exista un regres infinit de cauze.Trebuie sa fie atemporala si,prin urmare, imuabila-cel putin fara univers-pentru ca a creat timpul. Deoarece a creat si spatiul, trebuie sa �l transcende si sa fie, prin urmare, imateriala, nu fizica.

Apoi, as adauga, ea trebuie sa fie personala. Cum altfel ar putea o cauza atemporala sa dea nastere unui efect temporal precum universul? Daca aceasta cauza ar fi un set de conditii necesare si suficiente care opereaza mecanic, atunci cauza nu ar putea exista niciodata �n lipsa efectului. De exemplu, cauza �nghetarii apei este ca temperatura sa fie sub zero grade. Daca temperatura era sub zero grade din eternitate, atunci orice apa dimprejur ar fi �nghetata din eternitate. Ar fi imposibil pentru ca apa sa �nceapa sa �nghete �n urma cu o perioada limitata de timp. Deci, daca aceasta cauza este �n permanenta prezenta, atunci si efectul ar trebui sa fie �n permanenta prezent. Singurul mod prin care cauza ar putea fi atemporala iar efectul sa �nceapa �n timp este ca si cauza sa fie un agent personal care alege �n mod voluntar sa creeze un efect �n timp fara alte conditii predeterminante. De exemplu, un om care sta �ntins din eternitate ar putea dori �n mod voluntar sa se ridice. Asadar, suntem adusi nu la o simpla cauza transcendenta a universului, ci la Creatorul sau personal.

Nu e incredibil ca teoria Big Bang confirma ceea ce crestinul a crezut dintotdeauna: ca, la �nceput, Dumnezeu a creat universul? Ce este mai plauzibil: ca dreptatea apartine crestinului sau ca universul luat fiinta fara a fi cauzat de ceva anume? Eu, cel putin, nu am nicio dificultate �n a evalua aceste alternative!

2. Dumnezeu justifica ajustarea (n.tr. - "fine-tuning") universului pentru formele inteligente de viata.

�n ultimii patruzeci de ani, oamenii de stiinta au descoperit ca existenta formelor inteligente de viata depinde de un echilibru complex si delicat de conditii initiale date chiar �n Big Bang. Cercetatorii credeau c�ndva ca indiferent de conditiile initiale ale universului, �n cele din urma ar fi putut evolua forme inteligente de viata. Dar noi stim acum ca existenta noastra sta pe muchie de cutit. Existenta formelor inteligente de viata depinde de o conspiratie de conditii initiale care trebuie sa fie ajustate �ntr-o masura care e de-a dreptul incalculabila si de ne�nteles.

Aceasta ajustare este de doua feluri. �n primul r�nd, c�nd legile naturii sunt exprimate ca ecuatii matematice, gasesti �n ele anumite constante, precum constanta gravitationala. Aceste constante nu sunt determinate de legile naturii. Legile naturii sunt �n concordanta cu o uriasa varietate de valori pentru aceste constante. �n al doilea rand, pe l�nga aceste constante exista anumite cantitati arbitrare care sunt definite ca si conditii initiale �n baza carora legile naturii opereaza - spre exemplu, cantitatea de entropie sau echilibrul dintre materie si anti-materie din univers.

Aceste constante si cantitati sunt grupate �ntr-o arie extrem de redusa de valori care sa permita viata. Daca aceste constante sau cantitati ar fi alterate de un fir de par, echilibrul care permite viata ar fi distrus iar viata nu ar exista.

Spre exemplu, fizicianul P.C.W. Davies a calculat ca o schimbare �n forta gravitationala sau �n interactiunea nucleara slaba cu o singura parte �n 10¹⁰⁰ ar fi prevenit existenta unui univers care sa permita viata. Constanta cosmologica ce face inflatia universului sa existe si este responsabila pentru recent-descoperita accelerare a expansiunii universului este ajustata �n mod inexplicabil la aproximativ o parte in 10¹²⁰. Roger Penrose de la Universitatea Oxform a calculat ca sansele ca entropia redusa a Big Bang-ului sa existe din �nt�mplare sunt de ordinul a unu la 10 ^{10 (123)}. Penrose a comentat: "Nu �mi amintesc sa fi vazut nimic altceva �n fizica a carei acuratete este cunoscuta sa se apropie, nici macar putin, de o valoare ca o parte �n 10^{10 (123)}."5 Si nu e doar fiecare constanta sau cantitate care trebuie sa fie splendid ajustata; raporturile dintre ele trebuie sa fie, la fel, ajustate. Deci, improbabilitatea este �nmultita cu improbabilitatea de at�tea ori p�na c�nd mintile noastre se pierd �n numere incomprehensibile.

Exista trei posibilitati pentru a explica prezenta acestei remarcabile ajustari a universului: necesitatea fizica, �ntamplarea sau proiectarea. Prima alternativa sustine ca exista un fel de Teorie a Totului (T.A.T.) necunoscuta, care ar explica felul universului. Trebuia sa fie �n felul acela si nu era nicio sansa (sau sanse extrem de mici) ca universul sa nu permita viata. Prin contrast, a doua alternativa sustine ca ajustarea se datoreaza �n �ntregime �nt�mplarii. Faptul ca universul permite viata este doar un accident, iar noi suntem beneficiarii norocosi. A treia alternativa le respinge pe celelalte doua �n favoartea unei Minti inteligente �n spatele cosmosului, care a conceput universul �n asa fel �nc�t sa permita viata. Care dintre aceste alternative este cea mai plauzibila?

Prima alternativa pare extrem de putin plauzibila. Pur si simplu nu exista niciun motiv fizic pentru care aceste constante si cantitati ar avea valorile pe care le au. Asa cum P.C.W. Davies afirma, "Chiar daca legile fizicii erau unice, nu rezulta ca �nsusi universul fizic este unic ... legile fizicii trebuie sa fie completate de conditiile cosmice initiale ... Nu este nimic �n prezent despre "legile conditiilor initiale" care sa sugereze faptul ca a lor corespondenta cu legile fizicii ar implica unicitate. Departe de ea ...

... se pare, atunci, ca universul fizic nu trebuie sa fie �n felul �n care este: ar fi putut fi altfel."6

De exemplu, cel mai promitator candidat la o T.A.T. p�na �n prezent, Teoria M, nu reuseste sa prevada numai universul nostru. De fapt, aceasta permite un "peisaj cosmic" de aproximativ 10⁵⁰⁰ universuri diferite guvernate de prezentele legi ale naturii, astfel ca nu face nimic pentru a reda valorile observate ale constantelor si cantitatilor necesare din punct de vedere fizic.

Cum ram�ne cu a doua alternativa, ca ajustarea universului este doar o �nt�mplare? Problema cu aceasta alternativa este ca sansele �mpotriva unui univers care sa permita viata sunt at�t de mari �nc�t nu pot fi confruntate �n mod rezonabil. Chiar daca vor fi o multime de universuri care sa permita viata �n cadrul peisajului cosmic, totusi numarul de lumi care sa permita viata va fi inexplicabil de mic �n comparatie cu �ntregul peisaj, astfel ca existenta unui univers care sa permita viata este enorm de improbabila. Studentii sau cei care afirma fara griji: "Se poate sa fi avut loc din �nt�mplare!" pur si simplu nu concep fantastica precizie a ajustarilor necesare pentru viata. Ei nu ar accepta niciodata o asemenea ipoteza �n orice alt aspect al vietii lor - de exemplu, pentru a explica felul cum a aparut peste noapte o masina pe aleea cuiva.

Unele persoane au �ncercat sa evite aceasta problema afirm�nd ca noi chiar nu ar trebui sa fim surprinsi de conditiile ajustate ale universului, �ntruc�t, daca universul nu era ajustat, noi nu am fi fost aici pentru a ne exprima surprinderea �n ceea ce le priveste! Dar acest tip de argumentare este eronat din punct de vedere rational. Putem demonstra aceasta printr-o ilustratie paralela. Imagineaza-ti ca esti �ntr-o calatorie peste hotare si esti arestat(a) pentru acuzatii nefondate de posesie de droguri si t�r�t(a) �n fata unui pluton format dintr-o suta de lunetisti antrenati, toti cu pustile �ndreptate spre capul tau pentru a te executa. Auzi comanda data: "�ncarcati!Ochiti!Trageti!" si apoi sunetul asurzitor al pustilor. Apoi observi ca esti tot �n viata, ca toti cei o suta de lunetisti antrenati au ratat! Ce concluzie ai trage? "Pai, nu cred ca ar trebui sa fiu at�t de surprins(a) ca au ratat cu totii. P�na la urma, daca ei nu ar fi ratat, atunci eu nu as fi aici sa ma mir de aceasta. Dat fiind faptul ca sunt aici, ar trebui sa ma astept ca toti sa rateze." Sigur ca nu! Ai suspecta imediat ca au ratat cu totii �n mod intentionat, ca toata situatia a fost o �nscenare planificata de cineva dintr-un motiv anume. Desi nu ai fi foarte surprins(a) de faptul ca nu observi ca ai murit, ai fi foarte surprins(a) de faptul ca observi ca te afli �n viata. �n acelasi fel, data fiind incredibila improbabilitate a ajustarii universului pentru forme inteligente de viata, este rezonabil sa concluzionam ca aceasta nu se datoreaza �nt�mplarii, ci designului.

Pentru a salva alternativa �nt�mplarii, adeptii ei au fost fortati sa adopte ipoteza ca exista un numar infinit de universuri ordonate arbitrar care compun un fel de Ansamblu de Lumi sau multivers din care universul nostru nu este dec�t o parte. Undeva �n acest Ansamblu de Lumi, universuri ajustate vor aparea din pura �nt�mplare, iar noi ne aflam �ntr-unul dintre ele.

Totusi, exista doua slabiciuni majore ale ipotezei Ansamblului de Lumi: �n primul r�nd, nu exista nicio dovada care sa ateste existenta unui asemenea Ansamblu de Lumi. Nimeni nu stie daca exista alte lumi. �n plus, aduceti-va aminte ca Borde, Guth si Vilenkin au dovedit ca orice univers aflat �n stare de continua expansiune nu poate fi infinit �n trecut. Teorema lor se aplica si multiversului. Prin urmare, din moment ce trecutul este finit, doar un numar de lumi finite pot sa fi fost generate p�na acum, astfel ca nu avem garantia ca o lume ajustata va fi aparut �n acest ansamblu.

�n al doilea r�nd, daca universul nostru este doar un membru oarecare al unui Ansamblu de Lumi infinit, atunci este mult mai probabil ca noi sa observam un univers mult mai diferit dec�t cel pe care, de fapt, �l observam. Roger Penrose a calculat ca este inimaginabil mai probabil ca sistemul nostru solar sa se formeze brusc dintr-o coliziune arbitrara de particule dec�t ca un univers ajustat at�t de bine sa existe. (Prin comparatie, Penrose numeste aceasta o "completa hrana pentru gaini". 7) Deci, daca universul nostru ar fi doar un membru oarecare al unui Ansamblu de Lumi, este inimaginabil mai probabil ca noi sa observam un univers cu nimic mai mare dec�t sistemul nostru solar. Or, din nou, daca universul nostru ar fi doar un membru oarecare al unui Ansamblu de Lumi, atunci noi ar trebui sa observam lucruri extraordinare, precum cai care se formeaza si dispar instantaneu datorita unor coliziuni arbitrare, din moment ce astfel de lucruri sunt mult mai probabile dec�t ca toate constantele si cantitatile naturii sa cada din �nt�mplare �n cadrul minuscul de valori care permit viata. Universuri observabile precum acelea sunt mult mai abundente �n Ansamblul de Lumi dec�t lumi ca si a noastra si, prin urmare, ar trebui sa poata fi observate. Din moment ce nu avem astfel de observatii, acel fapt neaga cu putere ipoteza multiversului. Este, prin urmare, foarte probabil ca un Ansamblu de Lumi sa nu existe.

�nca o data, viziunea pe care crestinii au adoptat-o dintotdeauna, aceea ca exista un designer inteligent al universului, are mult mai mult sens dec�t perspectiva atee ca universul este ajustat la o precizie ininteligibila pentru existenta formelor inteligente de viata din �nt�mplare.

Putem sumariza acest al doilea argument �n felul urmator:

1. Ajustarea universului se datoreaza sau necesitatii fizice, sau �nt�mplarii, sau proiectarii.

2. Nu se datoreaza necesitatii fizice sau �nt�mplarii.

3. Prin urmare, se datoreaza proiectarii.

3. Dumnezeu justifica valorile morale obiective din lume.

Daca Dumnezeu nu exista, atunci nici valorile morale obiective nu exista. A spune ca exista valori morale obiective �nseamna a spune ca o actiune este corecta sau gresita �n mod independent fata de numarul de oameni care cred acest lucru. �nseamna a spune, spre exemplu, ca antisemitismul nazist a fost gresit din punct de vedere moral, desi nazistii care au sustinut Holocaustul credeau ca a fost corect; si ar fi fost tot gresit, chiar daca nazistii ar fi c�stigat Al Doilea Razboi Mondial si ar fi reusit exterminarea sau spalarea creierului oricui nu ar fi fost de acord cu ei. Iar ceea ce se pretinde este ca, �n absenta lui Dumnezeu, valorile morale nu sunt obiective �n acest sens.

Multi teisti si atei au cazut de acord asupra acestei idei. Spre exemplu, J.L. Mackie de la Universitatea Oxford, unul dintre cei mai influenti atei ai timpului nostru, a recunoscut: "Daca . exista . valori obiective, ele fac existenta unui Dumnezeu mult mai probabila dec�t ar fi fost fara ele. Astfel, avem un argument aparabil din partea moralitatii pentru existenta unui Dumnezeu." 8 Dar pentru a evita existenta lui Dumnezeu, Mackie a negat, prin urmare, existenta valorilor morale obiective. El a scris: "Este usor de explicat acest simt moral ca fiind produsul natural al evolutiei biologice si sociale ."9

Michael Ruse, un filosof al stiintei, este de acord. El explica:

"Moralitatea este o adaptare biologica la fel cum sunt m�inile, picioarele si dintii. Considerata ca un set de afirmatii justificabile din punct de vedere rational asupra unui lucru obiectiv, etica e iluzorie. Eu apreciez ca atunci c�nd cineva spune "iubeste-ti aproapele ca pe tine �nsuti", el crede ca se refera deasupra si dincolo de sine �nsusi. Cu toate acestea, o asemenea referire este cu adevarat lipsita de orice fundatie. Moralitatea este doar un ajutor pentru supravietuire si reproducere ... si orice �nteles mai profund de at�t este iluzoriu." 10

Friedrich Nietzsche, cunoscutul ateu de secol XIX care a proclamat moartea lui Dumnezeu, a �nteles ca moartea lui Dumnezeu �nsemna distrugerea oricarui rost si a oricarei valori �n viata.

Cred ca Friedrich Nietzsche avea dreptate.

Dar trebuie sa fim foarte atenti aici. �ntrebarea nu este "Trebuie sa credem �n Dumnezeu pentru a trai o viata morala?". Nu afirm ca trebuie. Nu este nici "Putem sa recunoastem valorile morale obiective fara a crede �n Dumnezeu?". Eu cred ca putem.

�ntrebarea este, mai degraba: "Daca Dumnezeu nu exista, valorile morale obiective exista?" Ca si Mackie si Ruse, nu vad niciun motiv pentru a crede ca, �n absenta lui Dumnezeu, moralitatea umana este obiectiva. P�na la urma, daca nu exista Dumnezeu, ce este at�t de special la oameni? Sunt doar produse accidentale ale naturii care au evoluat relativ recent pe o particula minuscula de praf pierdut undeva �ntr-un univers ostil si irational si care sunt condamnate sa piara �n mod individual si colectiv �ntr-un timp relativ scurt. Din perspectiva atee, o actiune cum este, spre exemplu, violul, ar putea sa nu fie avantajoasa din punct de vedere social si, de-a lungul timpului, a devenit tabu; dar asta nu face nimic pentru a dovedi ca violul este cu adevarat rau. Din perspectiva atee, �n afara consecintelor sociale, nu este nimic rau �n a viola pe cineva. Ca atare, fara Dumnezeu nu exista niciun bine sau rau absolut care se autoimpune �n constiinta noastra.

Dar problema este ca valorile obiective chiar exista, iar �n ad�ncul nostru o stim cu totii. Nu este alt motiv pentru a nega realitatea obiectiva a valorilor morale dec�t realitatea obiectiva a lumii fizice. Argumentarea lui Ruse �n cel mai bun caz dovedeste doar ca perceptia noastra subiectiva asupra valorilor morale obiective a evoluat. Dar daca valorile morale sunt descoperite gradual, nu inventate, atunci �ntelegerea noastra graduala si supusa greselii asupra tar�mului moral nu submineaza mai mult realitatea obiectiva a acelui tar�m dec�t submineaza perceptia noastra graduala si supusa greselii asupra lumii fizice obiectivitatea acelui tar�m. Asa cum �nsusi Ruse marturiseste, "Omul care spune ca este acceptabil din punct de vedere moral a viola copii se �nseala la fel de mult ca si omul care spune, 2+2=5."11

Actiuni precum violul, tortura si abuzurile asupra copiilor nu reprezinta doar un comportament inacceptabil din punct de vedere social-ele sunt greseli morale �ngrozitoare. Unele lucruri sunt cu adevarat gresite. �n mod similar, dragostea, egalitatea si sacrificiul de sine sunt cu adevarat bune. Dar daca valorile obiective nu exista fara Dumnezeu, iar valorile obiective exista, rezulta �n mod logic si inevitabil ca Dumnezeu exista.

Putem sumariza acest argument �n felul urmator:

1. Daca Dumnezeu nu exista, nici valorile morale obiective nu exista.

2. Valorile morale obiective exista.

3. Prin urmare, Dumnezeu exista.

4. Dumnezeu justifica faptele istorice cu privire la viata, moartea si �nvierea lui Isus.

Personajul istoric Isus din Nazaret a fost un individ remarcabil. Criticii Noului Testament au ajuns la un consens �n privinta faptului ca Isus ca personaj istoric a venit �n lume cu un sens nemai�nt�lnit al autoritatii divine, autoritatea de a sta si de a vorbi �n locul lui Dumnezeu. De aceea conducatorii evrei au instigat la crucificarea Sa, acuz�ndu-L de blasfemie. El a sustinut ca �n El insusi Regatul lui Dumnezeu venise si, ca demonstratii vizibile ale acestui fapt, a facut o serie de miracole si exorcizari. Dar confirmarea suprema a fost �nvierea Sa din morti. Daca Isus a �nviat cu adevarat, atunci s-ar parea ca avem de a face cu un miracol divin si, astfel, o dovada pentru existenta lui Dumnezeu.

Marea majoritate a oamenilor probabil ar crede ca �nvierea lui Isus este ceva care ori se accepta prin credinta, ori nu. Dar exista trei fapte recunoscute astazi de majoritatea istoricilor Noului Testament care eu cred ca sunt cel mai bine explicate prin �nvierea lui Isus: morm�ntul Sau gol, aparitiile Sale post-mortem si originea credintei discipolilor Sai �n �nvierea Sa. Haideti sa analizam pe scurt fiecare dintre aceste fapte.

(Faptul nr.1) :Morm�ntul lui Isus a fost gasit gol de catre un grup de mironosite duminica dimineata.

Conform lui Jacob Kremer, un �nvatat austriac care s-a specializat �n studiul �nvierii, "de departe cei mai multi �nvatati adera la adevarul afirmatiilor biblice despre morm�ntul gol." 12 Conform lui D.H. Van Daalen, este extrem de dificil sa obiectam morm�ntului gol pe temeiuri istorice; cei care resping acest lucru o fac pe baza presupunerilor teologice sau filosofice.

(Faptul nr.2): �n ocazii separate, diferite persoane si grupuri au vazut aparitii ale lui Isus dupa moartea Sa.

Conform lui Gerd L�demann, un vestit critic german al Noului Testament, "Faptul ca Petru si discipolii au avut experiente dupa moartea lui Isus �n care Isus li s-a aratat ca Hristosul �naltat poate fi luat ca o certitudine din punct de vedere istoric." 13 La aceste aparitii au fost martori nu numai credinciosi, dar si necredinciosi, sceptici sau chiar dusmani.

(Faptul nr.3): Discipolii au �nceput sa creada dintr-o data �n �nvierea lui Isus, desi erau predispusi sa creada contrariul.

G�nditi-va la situatia �n care s-au aflat discipolii dupa rastignirea lui Isus:

1. Liderul lor murise, iar asteptarile mesianice ale evreilor nu includeau ideea unui Mesia care, �n loc sa triumfe �n fata dusmanilor lui Israel, sa fie executat �n mod rusinos de ei, ca si un criminal.

2. Convingerile evreiesti despre viata de dupa moarte �mpiedicau �nvierea oricui din morti la glorie si imortalitate �naintea �nvierii generale a mortilor de la sf�rsitul lumii.

Nu �n ultimul r�nd, discipolii originali au �nceput dintr-o data sa creada at�t de mult ca Dumnezeu l-a �nviat pe Isus din morti inc�t au fost dispusi sa moara pentru adevarul acestui punct de vedere. Luke Jonhson, un �nvatat al Noului Testament la Universitatea Emory, afirma, "Un fel de experienta puternica, transformatoare este necesara pentru a genera o miscare precum crestinismul timpuriu." 14 N.T.Wright, un eminent �nvatat britanic, concluzioneaza, "De aceea, ca istoric, nu pot explica extinderea crestinismului timpuriu dec�t daca Isus a �nviat, las�nd morm�ntul gol �n urma sa." 15

�ncercarile de a combate aceste trei fapte grozave-ca, de exemplu, ca apostolii au furat trupul sau ca Isus, de fapt, nu a murit-au fost respinse �n mod unanim de catre teologii contemporani. Pur si simplu nu exista nicio explicatie naturalistica plauzibila pentru aceste lucruri. Prin urmare, din punctul meu de vedere, crestinul este �ndreptatit sa creada ca Isus a �nviat din morti si ca a fost cine a sustinut ca a fost. Dar aceasta presupune existenta lui Dumnezeu.

Putem sumariza acest argument �n felul urmator:

1. Exista trei fapte concrete �n ceea ce priveste soarta lui Isus din Nazaret: descoperirea morm�ntului Sau gol, aparitiile Sale post-mortem si originea credintei discipolilor Sai �n �nvierea Sa.

2. Ipoteza "Dumnezeu l-a �nviat pe Isus dintre morti" este cea mai buna explicatie pentru aceste fapte.

3. Ipoteza "Dumnezeu l-a �nviat pe Isus din morti" presupune ca Dumnezeu exista.

4. Prin urmare, Dumnezeu exista.

5. Dumnezeu poate fi cunoscut si experimentat imediat.

Acesta nu este tocmai un argument pentru existenta lui Dumnezeu; mai degraba este afirmatia ca poti sti, �n afara argumentelor, ca Dumnezeu exista prin simplul fapt ca poate fi experimentat imediat. Acesta este modul cum l-au cunoscut oamenii din Biblie pe Dumnezeu, dupa cum explica profesorul John Hick:

"Ei �l cunosteau pe Dumnezeu ca o vointa dinamica ce interactiona cu propriile lor vointe, o realitate �n stare pura, la fel de inevitabil de confruntat precum furtuna distructiva sau lumina solara datatoare de viata ... Ei nu �l priveau pe Dumnezeu ca o entitate dedusa, ci ca o realitate simtita, experimentata. Pentru ei, Dumnezeu nu era ... o idee adoptata de mintea umana, ci o realitate bazata pe experienta care conferee importanta vietilor lor." 16

Filosofii numesc asemenea convingeri "convingeri de baza". Ele nu sunt bazate pe alte convingeri; dimpotriva, ele fac parte din fundatia sistemului de credinte al unei persoane. Alte "convingeri de baza" ar fi convingerea despre realitatea trecutului, despre existenta lumii externe sau despre prezenta altor minti ca si a ta. Daca stai sa te g�ndesti, niciuna dintre aceste convingeri nu poate fi dovedita. Cum poti dovedi ca lumea nu a fost creata �n urma cu cinci minute cu aparente integrate ale v�rstei precum m�ncarea din stomacurile noastre, provenita de la mesele pe care nu le-am m�ncat niciodata si urmele memoriei din creierele noastre ale unor evenimente pe care, de fapt, nu le-am trait niciodata? Cum ai putea dovedi ca nu esti doar un creier �ntr-un cazan cu chimicale care sunt stimulate cu electrozi de un savant nebun pentru a crede ca esti chiar aici, ascult�nd aceasta prelegere? Cum ai putea dovedi ca ceilalti oameni nu sunt, de fapt, androizi care expun comportamentul exterior al persoanelor rationale, c�nd �n realitate sunt doar entitati ne�nsufletite, asemanatoare robotilor?

Desi asemenea convingeri sunt de baza pentru noi, asta nu �nseamna ca ele sunt arbitrare. Dimpotriva, ele sunt �ntemeiate �n sensul ca sunt formate �n contextul unor anumite experiente. �n contextul experimental al vederii, simtirii si auzirii anumitor lucruri, eu �mi formez �n mod natural convingerea ca exista anumite obiecte fizice pe care le simt. Astfel, convingerile mele de baza nu sunt arbitrare, ci �ntemeiate �n mod adecvat pe experienta. Ar putea sa nu fie vreun mod de a dovedi asemenea convingeri, si totusi este perfect rational sa le avem. Ar trebui sa fii nebun sa crezi ca lumea a fost creata �n urma cu cinci minute sau ca nu esti dec�t un creier �ntr-un cazan! Astfel, asemenea convingeri nu sunt doar de baza, ci de baza �n mod potrivit.

�n mod similar, credinta �n Dumnezeu este pentru cei care-L cautam o convingere de baza �n mod potrivit, �ntemeiata pe experienta noastra cu Dumnezeu.

Putem sumariza aceasta consideratie �n felul urmator:

1. Convingerile care sunt �ntemeiate �n mod adecvat pot fi acceptate din punct de vedere rational ca si convingeri de baza ce nu se �ntemeiaza pe argument.

2. Convingerea ca Dumnezeul biblic exista este �ntemeiata �n mod adecvat.

3. Prin urmare, convingerea ca Dumnezeul biblic exista poate fi acceptata din punct de vedere rational ca o convingere de baza care nu se �ntemeiaza pe argument.

Daca aceste lucruri sunt adevarate, atunci exista pericolul ca argumentele pentru existenta lui Dumnezeu sa distraga atentia cuiva de la �nsusi Dumnezeu. Daca �l cauti cu sinceritate, Dumnezeu �si va face existenta evidenta tie. Biblia spune, "Apropiati-va de Dumnezeu si Se va apropia si El de voi." (Iacov 4:8). Nu trebuie sa ne concentram pe dovezi at�t de tare �nc�t sa nu mai auzim vocea lui Dumnezeu vorbind inimilor noastre. Pentru cei care asculta, Dumnezeu devine o realitate imediata �n vietile lor.

Pentru a sumariza, am vazut cinci argumente bune pentru a crede ca Dumnezeu exista:

1. Dumnezeu justifica originea universului.

2. Dumnezeu justifica ajustarea universului pentru formele inteligente de viata.

3. Dumnezeu justifica valorile morale obiective din lume.

4. Dumnezeu justifica faptele istorice cu privire la viata, moartea si �nvierea lui Isus.

5. Dumnezeu poate fi cunoscut si experimentat imediat.

Acestea sunt doar o parte din dovezile �n favoarea existentei lui Dumnezeu. Alvin Plantinga, unul dintre cei mai importanti filosofi contemporani ai lumii, a gasit aproximativ douasprezece argumente pentru existenta lui Dumnezeu. 17 �mpreuna, acestea constituie argumente cumulative puternice pentru existenta lui Dumnezeu.

�n concluzie, consider ca teismul crestin este o viziune plauzibila asupra lumii, care trebuie luata �n considerare de fiecare fiinta umana rationala.

Bibliografie.

1 David Hilbert, "On the Infinite," in Philosophy of Mathematics, ed. with an Introduction by Paul Benacerraf and Hillary Putnam (Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall, 1964), pp. 139, 141.

2 ABC Science Online, "The Big Questions: In the Beginning," Interview of Paul Davies by Philp Adams, http://aca.mq.edu.au/pdavies.html.

3 Alex Vilenkin, Many Words in One: The Search for Other Universes (New York: Hill and Wang, 2006), p. 176.

4 Anthony Kenny, The Five Ways: St. Thomas Aquinas' Proofs of God's Existence (New York: Schocken Books, 1969), p. 66.

5 Roger Penrose, "Time-Asymmetry and Quantum Gravity," in Quantum Gravity 2, ed. C. J. Isham, R. Penrose, and D. W. Sciama (Oxford: Clarendon Press, 1981), p. 249.

6 Paul Davies, The Mind of God (New York: Simon & Schuster, 1992), p. 169.

7 See Roger Penrose, The Road to Reality (New York: Alfred A. Knopf, 2005), pp. 762-5.

8 J. L. Mackie, The Miracle of Theism (Oxford: Clarendon Press, 1982),pp. 115-16.

9 Ibid., pp. 117-18.

10 Michael Ruse, "Evolutionary Theory and Christian Ethics," in The Darwinian Paradigm (London: Routledge, 1989), pp. 262-269.

11 Michael Ruse, Darwinism Defended (London: Addison-Wesley, 1982), p. 275.

12 Jacob Kremer, Die Osterevangelien--Geschichten um Geschichte (Stuttgart: Katholisches Bibelwerk, 1977), pp. 49-50.

13 Gerd L�demann, What Really Happened to Jesus?, trans. John Bowden (Louisville, Kent.: Westminster John Knox Press, 1995), p. 8.

14 Luke Timothy Johnson, The Real Jesus (San Francisco: Harper San Francisco, 1996), p. 136.

15 N. T. Wright, "The New Unimproved Jesus," Christianity Today (September 13, 1993), p. 26.

16 John Hick, "Introduction," in The Existence of God, ed. with an Introduction by John Hick, Problems of Philosophy Series (New York: Macmillan Publishing Co., 1964), pp. 13-14.

17 Alvin Plantinga, "Two Dozen (or so) Theistic Arguments," Lecture presented at the 33^rd Annual Philosophy Conference, Wheaton College, Wheaton, Illinois, October 23-25, 1986. Available online at http://philofreligion.homestead.com/files/Theisticarguments.html.

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Raspunsuri la obiectii asupra �nvataturilor biblice despre iad

Tue, 03 Nov 2009 14:57:35 GMT

de Charlie H. Campbell (original article)

�n acest articol o sa ne ocupam de o doctrina a credin?ei Cre?tine care a atras o mul?ime de sageti aprinse din partea criticilor. Doctrina iadului, si a pedepsei vesnice a celor nelegiuiti.

Biblia este foarte clara, nelegiui?ii �?i vor petrece ve?nicia separa?i de Dumnezeu �ntr-un loc de chin �n mod con?tient. �n ciuda nepopularita?ii iadului �n aceste zile, exista numeroase referin?e �n Noul Testament ca iadul ?i judecata �i a?teapta pe cei nelegiui?i.

Biblia descrie iadul ca un loc al.

�ntunericului de afara (Matei 25:30)
pl�nsului (Matei 8:12)
vaitatului (Matei 13:42)
scr�?nirii din?ilor (Matei 13:50)
flacarilor (Luca 16:24)
focului vesnic (Matei 25:46)
cuptorului de foc (Matei 13:42)
separarii de cei neprihani?i (Matei 25:46
distrugerii ve?nice, despar?i?i de prezen?a Domnului (2 Tesaloniceni 1:9)
chinului (Luca 16:23)
pedeapsei ve?nice (Matei 25:46)
Lacului de foc care arde cu pucioasa (Apocalipsa 19:20)

Biblia se pare ca depa?e?te limbajul omenesc descriind c�t de �ngrozitor o sa fie iadul. Cine a spus aceste lucruri despre iad? Petru? Nu. Luca? Nu. �n afara de doua descrieri toate celelalte au fost spuse de Isus �nsu?i. Isus a avut mai multe de zis despre iad dac�t despre rai!

�n ciuda clarita?ii Bibliei �n aceasta problema, Satan a �n?elat milioane de oameni fac�ndu-i sa creada �ntr-o varietate de alte solu?ii mai bl�nde. Satan, "tatal minciunii" (Ioan 8:44) nu se opre?te niciodata �n a profita de aceia care sunt dispu?i sa lase deoparte descoperirile biblice pentru ceva care este mai pe gustul lor.

Mul?i astazi, ca Martorii lui Iehova, cred �n anihila?ionism. Martorii lui Iehova cred ca Dumnezeu va anihila pe nelegiui?i, ?i ca nelegiui?ii vor �nceta pur ?i simplu sa mai existe.
Hindu?ii, Hare Krishna, ?i aceia care se ?in de �nva?aturile din Religia New Age cred �n re�ncarnare.
Budi?tii �ndreapta oamenii spre o stare de nirvana, care literar �nseamna "suflat afara". Aceasta este descrisa ca o stare permanenta, transcendenta �n care nu va fi suferinta.
Biserica Mormona de asemenea neaga �nva?aturile Biblice despre iad, ?i �nva?a ca to?i, chiar ?i cei mai rai pacato?i �?i vor gasi un loc �n cele mai joase nivele ale raiului.[1]
?i mul?i al?ii astazi, chiar �n unele cercuri Cre?tine, au �nceput sa creda �n ceea ce se nume?te Universalism. Universalismul este credin?a ca, prin moartea lui Hristos cu to?ii vor fi eventual salva?i!

Toate aceste puncte de vedere �mparta?esc ideea comuna sau minciuna din spatele lor:" Nu este cu adevarat nevoie sa te �ngrijorezi de ce te a?teapta pe tine sau pe al?ii dupa moarte."

Nu numai ca mul?i oameni au respins �nva?atura Biblica despre iad (opt�nd pentru un punct de vedere mai bl�nd) ei �ncearca sa ne puna �n �ncurcatura cu �ntrebari dificile ?i ridic�nd obiec?ii provocatoare despre aceasta problema. �ntrebari ?i obiec?ii la care noi ca ?i ambasadori ai lui Hristos, ar trebui sa fim pregati?i sa raspundem.

Haide?i sa luam �n considerare c�teva dintre aceste �ntrebari ?i obiec?ii ?i apoi sa oferim un raspuns biblic bine g�ndit la fiecare dintre ele.

Prima obiec?ie este.

1." Un Dumnezeu al dragostei nu ar trimite pe nimeni niciodata �n iad"

Nu este interesant ca toata lumea crede ca Dumnezeu este at�t de iubitor? De unde oare a luat omenirea aceasta idee ca Dumnezeu iube?te toata lumea, inclusiv pe pacato?i?

--Scriptura Budista, Tripitaka? Nu

--Vedra Hindusa? Nu

--Coranul? Nu

Raspuns: Ideea unui Dumnezeu iubitor a patruns �n cultura noastra din Biblie.

Biblia este singura [2], din toata literatura religiosa, care �l prezinta pe Dumnezeu plin de har, iubitor, milos, ?i iert�nd pacato?ii.

Oamenii au aceasta idee ca Dumnezeu este plin de dragoste din aceea?i carte care ne �nva?a pe noi despre iad! Si este important sa le aratam oamenilor care ridica aceasta obiectie: Biblia, care ne descopera un Dumnezeu iubitor, si deasemenea ne arata ca Dumnezeu este SF�NT si DREPT.[3] Pentru ca Dumnezeu este iubitor, El este drept.

?i din cauza ca El este drept trebuie sa existe pedeapsa pentru adulteri, uciga?i, ho?i, mincino?i, preacurvari, idolatri, etc. G�ndi?i-va la un judecator care lasa rapitorii, molestatorii de copii, trafican?ii de droguri ?i ho?ii liberi. Acesta ar fi un act lipsit de dragoste fa?a de umanitate, nu?

G�ndi?i-va la parin?ii care ?i-ar lasa copiii sa alerge prin vecini ranind al?i copii, fur�nd, s.a.m.d., fara repercursiuni, fara penalizari, fara pedepse! Dragostea parin?ilor ar fi aratata prin a-?i pedepsi copiii. Un judecator iubitor, un parinte iubitor, �?i arata dragotea fa?a de vecini condamn�nd �ncalcarea legii cu dreptate. [4]

Cu Dumnezeu este la fel. Ar fi lipsa de dragoste ca Dumnezeu sa-i lase pe pacato?i sa mearga �n eternitate fara nici o consecinta pentru lucrurile rele facute de ei �n aceasta via?a. Este important sa le aducem aminte oamenilor de aceasta.

Deci, �i va judeca ?i pedepsi Dumnezeu pe pacato?i? Da. De ce? Pentru ca El este iubitor. El este drept. Dar este important sa-i aducem aminte persoanei care ridica aceasta obiec?ie(" Un Dumnezeu al dragostei nu ar trimite pe nimeni niciodata �n iad" ) cum Dumnezeu �n dragostea Lui a luat pedeapsa pentru pacatele omenirii asupra Lui, ca sa fim iertati pe drept si fara plata.

A doua obiec?ie este:

2." Dumnezeu nu va trimite oamenii buni �n iad"

Mul?i oameni care cred �n existen?a iadului, ?i cei care chiar cred ca altii merg acolo, se �n?eala singuri g�ndind ca Dumnezeu nu o sa-i trimita acolo.

De ce? Ei bine, motiveaza ei,"Sunt o persoana buna".

Da?i-mi voie sa va pun o �ntrebare. Va trimite Dumnezeu oamenii buni �n iad? Raspunsul este, nu. Dumnezeu nu va trimite oamenii buni �n iad. Dumnezeu trimite pacato?ii �n iad.

Dar trebuie sa comunicam lucrul acesta oamenilor care cred ca oamenii buni merg �n cer: �n conformitate cu Biblia nu exista oameni buni. Biblia spune ca to?i suntem pacato?i!!

--Isus �nsu?i a spus �n Luca 18:19, "Nimeni nu este bun dec�t Unul singur: Dumnezeu."

--Romani 3:10 zice, "Nu este nici un om neprihanit, niciunul macar".

--Isaia 53:6 zice, "Noi rataceam cu to?ii ca ni?te oi, fiecare �?i vedea de drumul lui;".

--Isus se refera chiar la ucenicii Lui ca fiind "rai": "Deci, daca voi, care sunte?i rai, ?ti?i sa da?i daruri bune copiilor vo?trii, cu c�t mai mult Tatal vostru care este �n ceruri va da Duhul Sf�nt celor ce I-l cer!" (Luca 11:13)

Din punct de vedere omenesc o persoana poate parea destul de buna, dar dupa Cuv�ntul lui Dumnezeu, Biblia, fiecare dintre noi, �n starea naturala suntem o persoana rea, nelegiuita. Ace?tia sunt oamenii care merita sa sf�r?easca �n iad. Pacato?ii. Oameni ca mine ?i ca tine (�nainte sa fim nascu?i din nou). ?i ace?tia sunt oamenii,care daca resping oferta de iertare a lui Dumnezeu, vor sf�r?i acolo.

A treia, ?i �ntr-un fel �nrudita, obiec?ie/�ntrebare este aceasta:

3."De ce ne-a creat Dumnezeu, daca a ?tiut dinainte ca asa de mul?i oameni vor fi pierdu?i pentru eternitate?"

Aceasta pare sa fie o �ntrebare rezonabila. Da?i-mi voie sa va �ntreb. A ?tiut Dumnezeu, �nainte sa creeze lumea, ca mul?i �l vor respinge �n mod deliberat ?i vor sf�rsi vesnic separa?i de El? Da.

Dumnezeu este atot?tiutor. Cunoa?terea Lui este perfecta. Atunci, de ce ne-a creat, ?tiind anticipat ca at�t de mul?i vor fi pierdu?i?

Eu cred ca cel mai simplu raspuns este acesta: la fel cum Domnul a ?tiut ca mul?i au sa-L respinga, opusul este de asemenea adevarat; El de asemenea a ?tiut ca mul?i �n mod liber �l vor primi ?i se vor bucura o ve?nicie cu El.

Aparent, chiar daca a ?tiut ca mul?i �l vor respinge si vor sf�rsii �n iad, El a sim?it ca merita, ca noi aceia care L-am primit, sa putem avea parta?ie cu El ?i El cu noi.

De ce n-ar fi creat Dumnezeu oameni, doar pentru ca unii refuza sa �?i supuna vie?ile Lui? Aceasta ar da voie raului sa triumfe asupra binelui. Cineva nu ar refuza sa-si �ntemeieze o familie din cauza ca realizeaza ca unii din descenden?ii lui vor respinge evanghelia si vor sf�rsii �n iad. De ce? Pentru ca el ?tie ca mul?i nu o vor face.

Realizez ca este foarte probabil ca unii dintre descenden?ii mei sa respinga evanghelia. Refuz eu atunci sa am o familie pentru ca aceia vor suferii? Nu. De ce? Pentru ca mul?i din descenden?ii mei(cu voia lui Dumnezeu) nu vor suferii �n iad, ci se vor bucura de gloria raiului pentru totdeauna! ?i aceia care vor suferii, vor sfarsii �n iad pentru ca ei au vrut a?a. Fiind parintele(sau bunicul) lor, eu nu am sa-i for?ez sa mearga �n iad. Ei, ca to?i oamenii, au op?iunea de a primi mila ?i iertarea lui Dumnezeu. A?a ca nu am sa opresc binecuv�ntarea eternita?ii de la copiii mei ?i al?i descenden?i din cauza ac?iunilor rele ale altora.

La fel este ?i cu Dumnezeu. El a stiut ca mul?i au sa-L respinga, dar de asemenea El a ?tiut ca mul?i au sa-L primeasca.[5]

A patra �ntrebare ?i �ntr-un fel �nrudita este:

4. "De ce nu a creat Dumnezeu o lume �n care nimeni sa nu sf�r?easca �n iad?

Aceasta este o �ntrebare populara, de asemenea. Ca sa previna iadul ?i judecata care trebuie sa fie varsata asupra pacato?ilor nelegiui?i ?i nepocai?i, Dumnezeu ar fi trebuit sa creeze o lume �n care pacatul sa nu aiba loc.

A?a cum am scris mai devreme, pacatul cere pedeapsa. Ca sa previna apari?ia pacatului, Dumnezeu ar fi trebuit sa creeze oameni fara voin?a libera, o lume �n care toata lumea face doar ceea ce este placut lui Dumnezeu.

O lume �n felul acesta ar fi doar o lume plina de robo?i, pietre ?i copaci.

Aceasta ar fi o lume fara sens pentru Dumnezeu. Ca sa existe o rela?ie de dragoste autentica �ntre Dumnezeu ?i oameni, oamenii trebuie sa fie liberi. Liberi sa-L iubeasca, sau liberi sa-L urasca. Dar, cu libertatea vine ?i posibilitatea raului. ?i raul necesita pedeapsa lui Dumnezeu. Adevarul este ca Dumnezeu a creat cea mai buna lume posibila.

�ntreba?i oamenii pe strada daca vor sa-?i traiasca vie?ile �n concordanta cu cerin?ele sfinte ale lui Dumnezeu. Desigur raspunsurile de pe strazi vor fi "Nu". Majoritatea oamenilor din lume vor sa se mi?te liber, de la o pofta nelegiuta la alta.

Dumnezeu a dat omenirii, lumea �n care ea vrea sa traiasca. O lume �n care ei sunt cu adevarat liberi. Ceea ce nu le place este ca vor fi consecin?e serioase pentru ceea ce fac cu libertatea lor!

A cincea obiec?ie care a fost ridicata �n legatura cu �nva?atura Bibliei despre iad este:

5. "Nu este cinstit ca Dumnezeu sa trimita oameni �n iad doar pentru ca ei nu au auzit niciodata de Hristos."

Este adevarat ca oamenii vor merge �n iad doar pentru ca ei nu au auzit niciodata de Hristos? Nu. Oamenii merg �n iad pentru ca sunt pacato?i. Este adevarat ca unii oameni care vor sf�r?i �n iad nu auzit niciodata de Hristos. Dar nu din cauza aceasta vor sf�r?i acolo. O persoana va sf�rsi �n iad pentru ca a dat �napoi sau a ignorat lumina pe care Dumnezeu i-a descoperit-o. Am atins punctul acesta data trecuta, dar merita sa-l repetam.

Biblia ne �nva?a ca Dumnezeu s-a descoperit la toata crea?ia �n doua feluri:

A. Crea?ie. (Romani 1:20, Fapte 14:17, Ps. 19:1-4)

Romani 1:19-20 spune, ". Fiindca ce se poate cunoa?te despre Dumnezeu, le este descoperit �n ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu (cum le-a fost aratat de Dumnezeu?). �n adevar, �nsu?irile nevazute ale Lui, puterea Lui ve?nica ?i dumnezeirea Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, c�nd te ui?i cu bagare de seama la ele �n lucrurile facute de El. A?a ca nu se pot dezvinova?i."

Fapte 14:17 zice, "Macar ca,drept vorbind, nu s-a lasat fara marturie, �ntruc�t v-a facut bine, v-a trimis ploi din cer, ?i timpuri roditoare, v-a dat hrana din bel?ug, ?i v-a umplut inimile de bucurie."

B. Con?tiin?a. (Romani 2:14-15)

Romani 2:15 spune, "(Neamurile) dovedesc ca lucrarea Legii este �n inimile lor; fiinca despre lucrarea aceasta marturise?te cugetul lor."

Toata omenirea poate ?ti, prin examinarea crea?iei ?i a propiei lor con?tiin?e, ca Dumnezeu exista ?i ei au e?uat �n trairea unei vie?i la �nal?imea legilor Lui scrise �n inimile lor. ?i daca ei raspund la lumina crea?iei ?i a propiei lor con?tiin?e, Dumnezeu le va da mai multa lumina. Ar face El a?a ceva? Da.

Evrei 11:6 spune, Dumnezeu, "rasplate?te pe cei ce-L cauta." Isus a spus, ".cauta?i ?i ve?i gasi; bate?i, ?i vi se va deschide" (Matei 7:7.) Dumnezeu a spus, "Ma ve?i cauta, ?i Ma ve?i gasi, daca Ma ve?i cauta cu toata inima" (Ieremia 29:13,deasemenea Fapte10:35). S-ar putea ca El sa trimita un misionar (ex. Fapte 10, Petru fiind trimis la Cornelius) sau sa le fie trimisa o Biblie (Psalmul 119:130). S-ar putea ca El sa le dea o viziune (ex. Daniel capitolele 2, 7) sau sa trimita un �nger (Ap. 14:6).

Ca Dumnezeu sa dea mai multa lumina celor cu inima �mpietrita, la aceia pe care El �i cunoa?te ca vor continua sa fie nereceptivi la lumina pe care El le-o descopera, ar rezulta doar o vina ?i o condamnare mai mare. De ce? O cunoastere mai buna aduce responsabilitate mai mare.

�n plus fa?a de marturia lui Dumnezeu �n crea?ie ?i con?tiin?a, Biblia spune ca Dumnezeu a pus fiecare persoana �ntr-un loc specific �n timp ?i ca loca?ie geografica, ca el sau ea sa fie predispus sa cheme numele Domnului.

Fapte 17:26-27 Pavel a spus oamenilor din Atena...

26 El (Dumnezeu) a facut ca to?i oamenii, ie?i?i dintr-unul singur, sa locuiasca pe toata fa?a pam�ntului; le-a a?ezat anumite vremi, ?i a pus anumite hotare locuin?ei lor,"

Fiecare persoana, spune Pavel, a fost plasata �ntr-un specific timp �n istorie ?i �ntr-o specifica loca?ie geografica.

DE CE?

"27 ca ei sa caute pe Dumnezeu, ?i sa se sileasca sa-L caute b�jb�ind, macar ca nu este departe de fiecare din noi."

Daca o persoana striga catre Domnul, El nu este departe de nimeni.

Deci, o persoana nu merge �n iad din cauza unei gre?eli istorice sau geografice, care �ntr-un fel i-a ?inut departe de a auzi de Hristos. Aceia care vor merge �n iad vor respinge lumina descoperirii lui Dumnezeu �n crea?ie ?i �n con?tiin?a lor.

C�t de clara este lumina crea?iei? �ndeajuns de clara ca acei care-L resping pe Dumnezeu sa nu aiba nici o scuza (Romani 1:20)

C�nd adaugi �n marturia con?tiin?ei umane, aceste doua marturii (crea?ie ?i con?tiin?a) doar ele ar trebuii sa faca oamenii de pretutindeni sa recunoasca vina lor �naintea lui Dumnezeu, sa se pocaiasca, sa caute mila ?i iertarea Lui. "El nu este departe de fiecare din noi" (Fapte 17:27). Daca ei se vor "sili sa-L gaseasca b�jb�ind" (v.27) au sa-L gaseasca "pe El".

A ?asea obiec?ie a �nva?aturii Biblice despre iad este:

6. "De ce iadul trebuie sa fie a?a sever?"

Criticii spun, "Scr�?nitul din?ilor (Mat. 13:50), �ntunericul de afara (Mat. 25:30), flacarile (Luca 16:24), focul ve?nic (Matei 25:46)? De ce trebuie sa fie iadul at�t de rau? De ce o sa fie iadul at�t de sever?"

Unii ar putea sa spuna, "Ei bine, iadul a fost pregatit pentru diavol ?i �ngerii lui (Mat. 25:41). De aceea este at�t de sever!" Nu sunt sigur ca acesta este un raspuns foarte bun. Isus a spus ca �ntr-o zi, o sa spuna nelegiui?ilor, "Duce?i-va de la Mine blestema?ilor, �n focul cel ve?nic care a fost pregatit diavolului ?i �ngerilor lui" (Mat. 25:41). Dar Dumnezeu, fiind omniscient, a ?tiut dinainte ca iadul o sa fie un loc unde El o sa trimita ?i oamenii care �l vor respinge.

De ce este iadul at�t de sever. Exista trei motive.

A. Iadul este un loc al separarii de Dumnezeu.

2 Tesaloniceni 1:9 spune, "Ei vor avea ca pedeapsa o pierzare ve?nica, de la fa?a Domnului ?i de la slava puterii Lui.

C�nd omul alege sa se separe de Dumnezeu (Isaia 59:1-2) ?i Dumnezeu �l lasa prada dorin?elor inimii lui ?i �i �ngaduie sa faca ce vrea, ?i sa fie lasat �n pace, automat consecin?ele vor fi severe!!! De ce?

Biblia �nva?a (ex. Iacov 1:17) ca Dumnezeu este singura sursa a tot ce este bun, tot ce aduce bucurie ?i m�ng�iere.

Iacov 1:17 spune, "Orice(nu aproape, ci totul ) ni se da bun ?i orice dar desav�r?it este de sus, pogor�ndu-se de la Tatal luminilor, �n care nu este schimbare, nici umbra de mutare.

Iadul este un loc de separare, de la adevarata sursa a.

--tot ce este bun,

--tot ce cauzeaza bucurie, ?i

--tot ce ne aduce ,m�ng�iere.

�ndeparteaza tot ce este bun, tot ce cauzeaza bucurie sau �?i aduce m�ng�iere ?i o sa ai un loc extrem de mizerabil.

Este separarea de Dumnezeu prea severa pentru pacatos? Nu. Dumnezeu este �ntr-un mod absolut, drept ?i nepartinitor. Daca iadul este un loc unde pacatosii sf�rsesc, pedeapsa trebuie sa fie pe masura pacatului. Eu cred ca singurul motiv pentru care iadul pare sa fie at�t de extrem este ca omenirea nu �ntelege c�t de rea si de pacatoasa este.

Jonathan Edwards (1703-1758) sustinea ca daca o persoana ar avea o adevarata constientizare spirituala, nu ar fi uimit de severitatea iadului ci de propria lui depravare!!! [6]

�n legatura cu severitatea iadului, Peter Kreeft �n Cartea Apologeticii Crestine �ntr-un mod �ntelept spunea: "Pedeapsa iadului [separarea de Dumnezeu] se potriveste nelegiurii pacatului pentru ca pacatul este sa se separe pe el �nsusi de Dumnezeu. Pedeapsa [separarea de Dumnezeu] este pe masura nelegiurii pentru ca pedeapsa este nelegiure " [7]

Pedeapsa (iadul) se va potrivii nelegiurii. De fapt, la sf�rsit, cu totii vor primii ceea ce ei au ales �n aceasta viata, sa fie cu Dumnezeu sau fara El. Daca o persoana alege toata viata lui sa zica "Nu vreau sa am nimic de-a face cu tine Dumnezeule", Dumnezeu va onora acest lucru.

Daca o persoana prefera sa fie el �nsusi fara Dumnezeu, el trebuie,�n cele din urma, sa aiba aceasta preferinta. C.S.Lewis �ntr-un mod corect a aratat ca exista doar doua feluri de oameni; aceia care �i spun lui Dumnezeu,"Voia Ta sa fie", si aceia carora Dumnezeu le spune "Voia ta sa fie"! [8]

El (C.S.Lewis) deasemenea a mai spus,"Cred ca cei condamnatii sunt, �ntr-un sens,cei care sunt rebeli de succees p�na la sf�rsit; ca usile iadului sunt �ncuiate pe dinauntru."[9] Separarea de Dumnezeu nu este doar o simpla fraza care va fi scoasa la iveala din senin �n ziua Judecatii. Este sf�rsitul unui drum care a fost ales, la un anumit nivel, �n aceasta viata si acum, zi de zi. [10]

�nca doua motive de ce Dumnezeu �ntr-un mod constient a facut iadul sa fie sever.

B. Severitatea iadului �i face pe pacatosi sa-L caute pe El.

Posibilitatea ca iadul sa fie real face multi oameni sa-L ia �n considerare pe Dumnezeu. Daca Biblia ar �nvata ca iadul ar fi sa zicem "caldut" sau mai putin sever, sau ca sufletul ar fi doar anihilat la moarte, multe milioane ar alege doar sa bea, sa man�nce si sa se casatoreasca �n aceasta viata.

Si milioane nu ar experimenta bucuriile cunoasterii lui Dumnezeu �n aceasta viata, sau viitorul glorios pe care Dumnezeu �l are pregatit pentru aceia care �l iubesc pe El.

C. Severitatea iadului aduce o lume mai sanatoasa si mai sigura.

Raul care este �n lume este deja destul de rau, dar putem sa fim siguri ca pacatul ar fi mult mai agresiv daca nu ar exista o frica universala a pedepsei dupa aceasta viata.

G�ndul ca iadul ar putea exista restr�nge mult raul care ar avea loc.

G�nditi-va cum s-ar extinde infractiunea daca departamentele de politie s-ar �nchide si nu ar mai exista teama de pedeapsa pentru infractiuni comise.

C�nd o persoana merge �n �nchisoare �n America, primeste trei mese pe zi. Pot sa studieze, sa se antreneze, sa se uite la TV, sa-si completeze studiile p�na la un anumit nivel. Si trist este ca multi dintre delicventi dupa ce sunt eliberati se �ntorc la stilul rau de viata pe care l-au avut �nainte.

�n multe tari islamice, pentru furt hotii �si pierd o m�na. Nu sunt prea multi hoti �n acele tari. Frica de pedeapsa restr�nge raul si conduce la o lume mai sigura si mai sanatoasa. A fost spus ca fara teama rasplatii divine lumea ar crea iadul pe pam�nt.

Asa ca putem sa �i multumim lui Dumnezeu ca iadul este asa de sever. Ne-a facut sa-L cautam pe El, si ne aduce o lume mai sigura si mai sanatoasa.

A saptea �ntrebare care a fost ridicata este.

7. "De ce Dumnezeu nu da oamenilor o a doua sansa dupa moarte, sau sa �ncerce sa �ndrepte pacatosii �ntr-o forma de purgatoriu temorar?

�nvatatura catolica despre purgatoriu este nebiblica, o �nvatatura eretica care ne vine din Apocrife, o colectie de scrieri neinspirate care sunt respinse de Biserica Primara.

C�t despre a da oamenilor a doua sansa, adevarul este acesta: Dumnezeu da oamenilor o a doua sansa chiar acum. Si a treia si a patra. Dumnezeu �n viata de zi cu zi, continua cu rabdare sa ofere oamenilor sanse sa se pocaiasca.

C�nd o persoana moare este prea t�rziu. Evrei 9:27 spune, " Si, dupa cum oamenilor le este r�nduit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata."

De ce nu cauta Dumnezeu sa �ndrepte pacatosii dupa moarte printr-o forma de purgatoriu temporar?

Dumnezeu a �ncercat sa �ndrepte oamenii. Timpul reformarii este numit "viata".

�n timpul vietii fiecarui individ, Duhul lui Dumnezeu �ndelung rabdator (2 Petru 3:9).

-- ram�ne �n ei , (Geneza 6:3)

-- �i condamna de pacatul lor, (Ion 16:8)

-- le aduce aminte de neprihanirea lui Dumnezeu, (Ioan 16:8)

-- avertizeaza de judecata viitoare, (Fapte 24:25)

-- le marturiseste prin creatie, (Romani 1:20)

-- le trimite mesageri cu vestea buna a m�ntuirii (Romani 10:15)

�n final c�nd mor, procesul de �ndreptare s-a sf�rsit. Aceia din iad vor fi acei care sunt ne�ndreptati.

A opta obiectie care a fost ridicata �mpotriva �nvataturii biblice despre iad, este:

8. "Pare nedrept ca Dumnezeu sa dea aceeasi pedeapsa pentru fiecare." '

Unii cred ca eternitatea �n iad va fi nedreapta pentru ca ar �nsemna ca un necredincios obisnuit va sf�rsi primind aceeasi pedeapsa ca Adolph Hitler. Pentru ei pare necinstit sau nedrept.

Va arunca Dumnezeu fara discriminare pe toti cei nem�ntuiti �n iad ca sa sufere exact aceeasi judecata?

Apocalipsa capitolul 20:12-13 spune ca fiecare persoana nem�ntuita va fi �nviata sa stea �naintea lui Dumnezeu ca sa fie judecata pentru faptele lor �nainte ca sa fie aruncati �n iazul de foc (20:15).

Aceasta judecata a lucrarilor sau faptelor fiecarui individ pare sa sugereze ca o persoana va primi o condamnare sau judecata mai mare bazata pe ceea ce ei au facut.

Aceasta se aliniaza cu ceea ce Isus a spus �n Marcu 12:40, unde El afirma ca Scribii din Zilele Lui vor primi "O mai mare os�nda" dec�t altii.

�n Matei 11:22, Isus a spus ca va fi o judecata "mai tolerabila" asupra oamenilor din Tir si Sidon dec�t a acelora care au trait �n Horazin si Betsaida

Separarea de Dumnezeu �n iad("iazul de foc" Apoc. 20:15) va fi oribila pentru oricine va merge acolo, dar va fi mult mai rau pentru unii.

�n ce va rezulta o "condamnare mai mare"? Nu stiu sigur. Poate unii vor suferii o separare mai mare, izolare, goliciune si regret.[11]

A noua obiectie sau preocupare �n legatura cu �nvatatura biblica asupra iadului este:

9. "Nu as putea niciodata sa fiu fericit �n cer stiind ca cei dragi ai mei sunt �n iad."

G�ndul de a fi departe de un membru al familiei si a celor pe care �i iubesti, este un g�nd care �ti fr�nge inima. Dar �n cer vom afla, si Dumnezeu ne asigura �n Cuv�ntul Lui, ca noi vom fi plini de bucurie. Dumnezeu ne promite ca acolo vom fi "plini de bucurie" �n prezenta Lui(Ps.16:11)

Apocalipsa 21:4 ne spune, "El[Dumnezeu]" va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici t�nguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dint�i au trecut."

Mi-ar placea sa-i arat persoanei care are aceasta neliniste...

"Daca exista oameni pe care �i iubesti at�t de mult pentru care tu nu vezi cum ai putea sa fi fericit pentru totdeauna fara ei, atunci una dintre �nsarcinarile pe care Dumnezeu le-a pus �n inima ta ca sa le faci pe acest pam�nt este sa faci tot ce �ti sta �n putinta ca ei sa se "trezeasca" si sa se �ntoarca la Dumnezeu."

"Daca Dumnezeu �n providenta Lui, a facut aceasta dragoste si aceasta apropiere �ntre voi, atunci probabil Dumnezeu a pus aceasta povara pe inima ta pentru ca tu sa lucrezi cu El ca s-o ridici, sa o rezolvi, ca sa vezi acea persoana sau acele persoane venind la pocainta, si la m�ntuire."[12]

"Daca esti preocupat pentru cei dragi ai tai ca nu vor fi �n cer, cel mai irational lucru pe care tu l-ai putea face, daca esti cu adevarat preocupat pentru cei de afara este ca tu sa nu te implici.(C.S. Lewis)

NOTES

1. John A Widtsoe, un apostol mormon, �n cartea lui: Joseph Smith-Seeker After Truth(Joseph Smith-Cautator al adevarului), pag.177-178, 1951. De asemenea verificati Doctrine and Covenants (Doctrine si Legaminte) 76: 82-86.

2. Qur'an-ul �nvata ca Alah este iubitor si milos, dar �nvata �n mod evident ca Alah iubeste doar pe cei neprihaniti. Pentru mai multe informatii despre �nvataturile Qur'an-lui despre Alah vedeti studiul asupra Islamului la www.AlwaysBeReady.com

3. De exemplu Isaia 6:3 spune despre Domnul "Sf�nt, Sf�nt, Sf�nt este Domnul ostirilor! Tot pam�ntul este plin de marirea Lui"! Psalmul 7:11 spune "Dumnezeu este un judecator drept."

4. Pentru mai multe informatii, Peter Kreeft, Handbook of Christian Apologetics(Peter Kreeft, Cartea Apologeticii Crestine), pag. 292

5. Norman Geisler are un raspuns diferit la aceasta �ntrebare care merita citit. Vedeti pag. 314 �n the Baker Encyclopedia of Apologetics (Enciclopedia Apologeticii).

6. Norman Geisler, Baker Encyclopedia of Apologetics (Enciclopedia Apologeticii), pag.311

7. Peter Kreeft, Handbook of Christian Apologetics (Cartea Apologeticii Crestine), pag. 300

8. Mentionata �n cartea lui Paul Copan, True for You But Not for Me (Adevarul pentru tine dar nu pentru mine), pag. 129.

9. C.S. Lewis, The Problem of Pain (Problema Durerii), (1962), pag.27.

10. Inspirat de ce a spus J.P. Moreland �n The Case for Faith ( Cazul pentru Credinta) de Lee Strobel, pag. 178.

11. Vedeti interviul despre iad a lui Lee Strobel's cu J.P Moreland, The Case for Faith ( Cazul pentru Credinta), pag. 180

12. Cred ca am preluat aceasta idee de la Peter Kreeft in Handbook of Christian Apologetics (Cartea Apologeticii Crestine).

DESPRE CHARLIE CAMPBELL

Cum primim ceea ce a facut Isus?

Sun, 04 Oct 2009 23:38:18 GMT

de William Anderson

Pentru a �ntelege mai bine de ce avem nevoie de Isus si ce a facut Isus pentru noi, cititi articolele De ce avem nevoie de Isus? si Ce a facut Isus pentru noi?

�n acest articol vom vedea cum putem primi noi �nsine ceea ce a facut Isus pentru noi, asa �nc�t relatia noastra cu Dumnezeu sa fie restaurata si sa primim viata vesnica. Raspunsul este c�t se poate de simplu: modul �n care primim ceea ce a facut Isus pentru noi este prin Isus, pe calea pocaintei si credintei. Desi este destul de simplu de raspuns, �ntelegerea raspunsului necesita putin efort, asa ca haide sa pornim �n calatoria catre �ntelegere.

Cum primim restaurarea si viata vesnica?

Prin Isus si doar prin Isus! Din nou, pentru a afla de ce Isus este singura cale, citeste articolul De ce avem nevoie de Isus? Dar, pentru moment, iata c�teva versete care demonstreaza veridicitatea acestei afirmatii:

Ioan 11:25
Isus i-a zis: "Eu sunt �nvierea si viata. Cel ce crede �n Mine va trai chiar daca moare."

Ioan 14:6
Isus i-a raspuns: "Eu sunt calea, adevarul si viata.5 Nimeni nu vine la Tatal dec�t prin Mine."

1 Ioan 5:11-12
11 Si marturia este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este �n Fiul Sau.12 Cel care-L are pe Fiul are viata; cel care nu-L are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viata.

Cum primim pentru noi �nsine ceea ce a facut Isus?

Din nou, raspunsul este: prin pocainta si credinta. Iata cum Isus si apostolul Pavel confirma acest lucru:

Marcu 1:14-15
14 Dupa ce Ioan a fost �nchis, Isus a venit �n Galileea, predic�nd Evanghelia lui15 Dumnezeu.15 El zicea: "S-a �mplinit vremea! �mparatia lui Dumnezeu16 este aproape! Pocaiti-va si credeti �n Evanghelie!"

Faptele Apostolilor 20:20-21
20 N-am ascuns nimic din ceea ce va era de folos, predic�ndu-va si �nvat�ndu-va �n public si prin case, 21 si marturisind at�t iudeilor, c�t si grecilor despre pocainta fata de Dumnezeu si credinta �n Domnul nostru Isus.

M�ntuirea nu se primeste prin fapte, ci prin har. Este un dar de la Dumnezeu care poate fi primit doar prin credinta si nu prin fapte sau acte religioase. M�ntuirea este doar pentru cei care cred ca Dumnezeu exista si ca El �i rasplateste pe cei ce �l cauta.

Pentru a primi viata vesnica trebuie sa crezi �n inima ta vestea buna ca Isus a murit pentru pacatele noastre si trebuie sa te pocaiesti si sa te �ncrezi �n Isus si �n ceea ce a facut El pe cruce pentru pacatul tau. C�nd faci asta, viata Lui perfecta, fara pacat si moartea Lui sacrificatoare �ti sunt atribuite si ti se da Duhul Sf�nt, ceea ce te face viu din punct de vedere spiritual si copil al lui Dumnezeu.

Pocainta si credinta deschid poarta ca tu sa fii restaurat �n relatia cu Dumnezeu si sa primesti toate beneficiile care vin odata cu aceasta. Altfel spus, aceasta este m�ntuirea.

Ce sunt pocainta si credinta?

Aceasta este o �ntrebare foarte buna! Nu doar ca este o �ntrebare buna, dar este una dintre cele mai importante �ntrebari pe care le putem pune, deoarece la mijloc este destinul nostru. Sa �ncepem cu pocainta.

Versete biblice despre pocainta

Iata c�teva versete care arata c�t de importanta este pocainta pentru m�ntuire:

Matei 9:13
Duceti-va sa �nvatati ce �nseamna: "Mila doresc, nu jertfa!" Caci Eu n-am venit sa-i chem pe cei drepti, ci pe cei pacatosi.

Luca 13:3
Va spun ca nu! Dar daca nu va pocaiti, toti veti pieri �ntr-un fel asemanator!

Ioan 12:40 (cit�nd din Isaia 6:10)
"Le-a orbit ochii si le-a �mpietrit inima, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa �nteleaga cu inima, sa se �ntoarca la Mine si sa-i vindec!"

Faptele Apostolilor 3:19
Pocaiti-va deci si �ntoarceti-va la Dumnezeu, pentru ca sa vi se stearga pacatele,

Faptele Apostolilor 17:30
Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de nestiinta, si acum le porunceste tuturor oamenilor, de pretutindeni, sa se pocaiasca,

Faptele Apostolilor 26:20
ci le-am proclamat mai �nt�i celor din Damasc, apoi celor din Ierusalim si din �ntreaga regiune a Iudeii, iar apoi neamurilor ca trebuie sa se pocaiasca si sa se �ntoarca la Dumnezeu fac�nd fapte vrednice de pocainta.

2 Petru 3:9
Domnul nu este �ncet �n a-Si �mplini promisiunea, asa cum �nteleg unii �ncetineala, ci are rabdare cu voi si nu doreste sa piara vreunul, ci toti sa ajunga la pocainta.

Ce este pocainta?

Termenul din limba greaca pentru pocointa este metanoia, care �nseamna a-ti schimba parerea. Dar pocainta biblica merge mai departe de simpla schimbare a parerii. Este o shimbare a parerii care conduce la o schimbare a inimii, care conduce la o schimbare a actiunilor. Aceasta schimbare implica at�t �ntoarcerea de la pacat c�t si �ntoarcerea spre Dumnezeu.

Pocainta este un proces care �ncepe atunci c�nd Duhul Sf�nt convinge de pacat si se �ncheie cu restaurarea individului �n relatia cu Dumnezeu. Iata pasii acestui proces:

1. Convingerea de pacat

2. Marturisirea pacatului

3. �ntoarcerea de la pacat

4. Restituirea prin Isus

5. Restaurarea

Convingerea de pacat este punctul de plecare

C�nd Duhul Sf�nt ne deschide ochii pentru a vedea pacatul asa cum este �n realitate, acest lucru aduce �ntristare, o �ntristare divina, o �ntristare pentru pacatul �mpotriva lui Dumnezeu. Dar, atentie! Exista un tip de �ntristare care produce falsa pocainta care nu duce la m�ntuire, ci la moarte.

2 Corinteni 7:10
Caci �ntristarea dupa voia lui Dumnezeu lucreaza pocainta care duce la m�ntuire si �n ea nu este regret, dar �ntristarea lumii produce moarte.

Ce fel de �ntristare duce la moarte? �ntristarea lumii este cea care regreta ca suporta consecintele faptelor sau regreta ca pedeapsa primita sau regreta ca a fost prinsa fac�nd ceva rau.

Vedem exemple ale �ntristarii lumii si ale falsei pocainte �n Osea 6:1- 4 si 7:13 -14.

Sa �ncepem cu Osea 6:1-3:

1 "Haideti sa ne �ntoarcem la Domnul! Caci El ne-a sf�siat, dar tot El ne va vindeca. El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rana. 2 Ne va re�nvia �n doua zile; a treia zi ne va ridica si vom trai �naintea Lui. 3 Sa-L cunoastem, sa cautam sa-L cunoastem pe Domnul! Asa cum este sigur ca vine rasaritul, asa va fi de sigura si venirea Lui; El va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia t�rzie care uda pam�ntul."

Citind acest pasaj, ai zice ca oamenii s-au pocait cu adevarat. Dar te-ai �nsela! Dumnezeu le vede inimile. Priviti la versetul 4:

4 "Ce sa fac cu tine, Efraime? Ce sa fac cu tine, Iudo? Dragostea voastra este ca ceata de dimineata, ca roua care dispare devreme.

Dumnezeu stie ca dragostea lor nu este reala, ca este doar vorbe. Tot ce au ei este �ntristare lumeasca datorita pedepsei pe care au experimentat-o. Un alt exemplu este �n Osea 7:13-1:

13 Vai de ei, caci s-au departat de Mine! Distrugerea este peste ei, caci s-au razvratit �mpotriva Mea! As vrea sa-i rascumpar, dar ei spun numai minciuni despre Mine. 14 Nu striga la Mine din inima dupa ajutor, ci se vaicaresc �n paturile lor. Se �nsotesc pentru str�ngerea gr�ului si a mustului, dar Mie �mi �ntorc spatele.

Vezi, Dumnezeu vrea sa �i restaureze, dar pe ei nu-i intereseaza de El. Pl�ng si jelesc, dar inimile lor nu sunt sincere. Le-ar placea sa aiba binecuv�ntarile lui Dumnezeu, dar �n conditiile lor. Din moment ce nu le da ceea ce vor, ei se �ntorc de la El si se �ndreapta catre dumnezeii straini.

�ntelegi cum arata falsa pocainta? Ai grija sa �ti verifici propria inima! Multi vin la Dumnezeu caut�nd un permis de "iesire din iad", dar �n realitate nu sunt interesati de El. Ei vor binecuv�ntarile lui Dumnezeu, dar at�t! Vor sa continue sa fie proprii lor dumnezei sau sa se �nchine unor dumnezei straini. Fii sigur ca pentru astfel de oameni nu exista m�ntuire, ci doar judecata si iad.

Biblia ne ofera si un exemplu bun de pocainta adevarata. Sa privim la Psalmul 51. David l-a scris dupa ce a fost confuntat de catre profetul Natan �n legatura cu adulterul comis cu Batseba si cu faptul ca a pus ca sotul acesteia sa fie omor�t pentru a acoperi sarcina ei.

Versetele 1-2 - Rugaciune pentru curatire
1 Ai mila de mine, Dumnezeule, dupa �ndurarea Ta! �n mila Ta cea mare, sterge nelegiuirile mele! 2 Spala-ma de vina mea si curateste-ma de pacatul meu!

Versetele 3-6 - Marturisirea pacatelor
3 Caci �mi cunosc nelegiuirile si pacatul meu sta ne�ncetat �naintea mea. 4 �mpotriva Ta, numai �mpotriva Ta am pacatuit si am facut ceea ce este rau �naintea Ta, asa ca Tu esti gasit drept c�nd vorbesti si esti fara pata c�nd judeci. 5 Iata ca sunt nascut �n nelegiuire, �n pacat m-a zamislit mama mea. 6 Tu doresti ca adevarul sa fie �n ad�ncurile fiintei; fa-mi deci cunoscuta �ntelepciunea �nauntrul meu.

Versetele 7-12 - Rugaciune pentru �nnoire si restaurare
7 Curateste-ma cu isop si voi fi curat, spala-ma si voi fi mai alb dec�t zapada. 8 Fa-ma sa aud veselie si bucurie, iar oasele pe care Tu le-ai zdrobit se vor veseli. 9 Ascunde-Ti fata de pacatele mele, sterge toate nelegiuirile mele! 10 Zideste �n mine o inima curata, Dumnezeule, si pune un duh nou si statornic �nauntrul meu! 11 Nu ma izgoni din prezenta Ta si nu lua de la mine Duhul Tau cel Sf�nt! 12 Da-mi iarasi bucuria m�ntuirii Tale; sprijina-ma cu un duh de bunavointa!

Versetele 13-17 - Raspuns prin �nchinare
13 Atunci voi �nvata caile Tale pe cei ce le calca, si pacatosii se vor �ntoarce la Tine. 14 Dumnezeule, izbaveste-ma de vina s�ngelui varsat, Dumnezeul m�ntuirii mele, si limba mea va c�nta dreptatea Ta! 15 Stap�ne, deschide-mi buzele, iar gura mea va vesti lauda Ta! 16 Daca Ti-ar fi placut jertfele, Ti-as fi adus, dar Tie nu-Ti plac arderile de tot. 17 Jertfa placuta lui Dumnezeu este un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dispretuiesti o inima fr�nta si m�hnita.

Versetele 18-19 - Rugaciune pentru altii
18 �n bunavointa Ta, fa bine Sionului si construieste zidurile Ierusalimului! 19 Atunci te vei bucura de jertfe potrivite, arderi de tot �ntregi; atunci se vor aduce vitei pe altarul Tau.

Ce �nvatam de la David

C�nd o persoana este cu adevarat convinsa de pacat, �l marturiseste lui Dumnezeu. Nu vine cu scuze pentru el, nici nu �ncearca sa �l justifice; �si asuma responsabilitatea pentru el si spune tot adevarul. Nu doar �si marturiseste pacatul, dar si recunoaste ca pacatul ei este mai presus de toate �mpotriva lui Dumnezeu si nu doar �mpotriva celor carora le-a gresit.

C�nd o persoana �si vede pacatul prin prisma lui Dumnezeu, �si da seama ca nu poate rezolva problema pe care o are cu Dumnezeu, asa �nc�t se �ntoarce la Dumnezeu �n cautare de ajutor pentru a fi restaurata. Din fericire �l avem pe Isus, asa �nc�t atunci c�nd ne �ntoarcem �n inimile noastre de la pacat la Dumnezeu si ne punem credinta �n Isus si �n tot ce a facut El, suntem restaurati �n relatia cu Dumnezeu pentru ca Isus S-a �ngrijit de problema noastra cu pacatul.

Cel cu adevarat pocait

�si da seama �n inima lui ca a pacatuit �mpotriva lui Dumnezeu si merita sa fie pedepsit.
Este de acord cu Dumnezeu ca merita judecata, iadul si m�nia lui lui Dumnezeu datorita pacatului lui.
�ntelege ca pacatul nu poate exista �n prezenta lui Dumnezeu, deoarece sfintenia Lui nu permite acest lucru.
Stie ca nu poate face nimic pentru a se �mpaca nu Dumnezeu.
Primeste mesajul evangheliei cu bucurie si se �ntoarce �n inima lui de la pacat la Dumnezeu, pun�ndu-si credinta �n Isus si �n tot ce a facut El pentru acel individ.
Traieste o viata vrednica de pocainta.

Acum ca am privit la pocainta, sa continuam cu credinta.

Versete biblice despre credinta

Ioan 1:12-13
12 �nsa tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred �n Numele Lui, le-a dat dreptul sa devina copii ai lui Dumnezeu,13 nascuti nu din s�nge, nici din voia firii, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.

Romani 3:21-26
21 Dar acum, independent de Lege, a fost aratata o dreptate oferita de Dumnezeu, despre care depun marturie Legea si Profetii,22 si anume dreptatea oferita de Dumnezeu prin credinta �n Isus Cristos, pentru toti cei ce cred. Nu este nici o deosebire. 23 Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. 24 Ei sunt �ndreptatiti fara plata, prin harul Lui, prin rascumpararea care este �n Cristos Isus, 25 pe Care Dumnezeu L-a r�nduit sa fie, prin credinta �n s�ngele Lui, o jertfa de ispasire, ca dovada a dreptatii Sale, caci trecuse cu vederea pacatele sav�rsite �n trecut, 26 �n vremea �ngaduintei lui Dumnezeu, pentru ca, �n vremea de acum, sa-Si dovedeasca dreptatea, �n asa fel �nc�t El sa fie drept si sa-l �ndreptateasca totodata pe cel ce are credinta �n Isus.

Efeseni 2:8-9
8 Caci prin har ati fost m�ntuiti, prin credinta; si aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu;9 nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni.

Filipeni 3:9
si pentru a fi gasit �n El, nu av�nd o dreptate a mea, care vine din Lege, ci una care vine prin credinta �n Cristos: dreptatea care vine de la Dumnezeu prin credinta.

Evrei 11:1
Credinta este o �ncredere �n lucrurile nadajduite, o certitudine cu privire la lucrurile nevazute.

Evrei 11:6
Si fara credinta este imposibil sa-I fim placuti...

Ce este credinta?

Cuv�ntul din greaca pentru credinta este pistis, �nsemn�nd convingere, credinta, bizuire, cinste si �ncredere neclintita.

�nainte de a defini credinta biblica sau credinta m�ntuitoare (credinta care duce la m�ntuire), sa vedem un exemplu de credinta, asa �nc�t sa �ntelegem ce �nseamna ea.

Imagineaza-ti ca privesti peste marginea unei st�nci foarte �nalte c�nd, deodata, aceasta cedeaza sub picioarele tale. �n timp ce cazi, tip�nd speriat, vezi o creanga iesind din st�nca. Stii ca aceasta creanga te-ar putea salva, dar daca nu o apuci, nu te va salva.

Dar daca, �n schimb, nu esti sigur ca vei fi salvat cu ajutorul crengii, dar crezi ca exista cel putin o sansa ca o va face, asa ca o apuci si �n cele din urma te salveaza? Ce te-a salvat? Doar cunostinta? Nu! Dupa cum vedem �n primul exemplu, daca nu actionezi pe baza cunostintei pe care o ai, nu te ajuta cu nimic. Oare puterea credintei tale te salveaza? Nu! Dupa cum observam �n al doilea exemplu, obiectul credintei tale este cel care te salveaza, nu doar credinta ta.

Sper ca acest exemplu sa te ajute sa �ntelegi credinta putin mai bine.

Deci, credinta biblica sau m�ntuitoare �nseamna sa crezi cu putere ca Isus este Mesia, Cel Promis de Dumnezeu ca sa aduca m�ntuire, sa �ti pui �ncrederea �n El si �n tot ce a facut El pentru m�ntuirea ta, sa �l primesti ca Domn peste viata ta si sa I te dedici complet.

Temelia credintei

Care este temelia credintei noastre �n Isus? Caracterul si natura lui Dumnezeu si adevarul evangheliei asa cum sunt �nfatisate �n Cuv�ntul lui Dumnezeu. Dupa cuvintele lui John Stott: este "o �ncredere rationala, o �ncredere care se bazeaza cu ratiune si siguranta pe caracterul demn de �ncredere al lui Dumnezeu."

O mare parte din ceea ce este considerat astazi drept credinta reprezinta doar dorinte visatoare. Nu se bazeaza pe adevar, ci pe ceea ce oamenii vor sa fie adevarat. Asta credeam eu ca �nseamna sa crezi �n Isus, dorinte visatoare. Dar apoi am ajuns sa �mi dau seama, citind Biblia, ca de-a lungul a sute de ani, Dumnezeu pregatise lumea prin promisiunile si profetiile Lui scrise �n Vehiul Testament, pentru ceea ce s-a desfasurat �n istoria omenirii la venirea lui Isus. Iar lumea nu a mai fost la fel de atunci!

Acum ca am privit �n detaliu la ce �nseamna pocainta si credinta, sa �ncheiem cu niste versete cheie care ne arata ce �nseamna evanghelia:

Versete cheie

Psalmii 32:1-2
1 Al lui David. Un maschil.Ferice de cel a carui nelegiuire este iertata, de cel al carui pacat este acoperit! 2 Ferice de omul caruia Domnul nu-i tine �n seama vina si �n duhul caruia nu exista �nselaciune!

Marcu 1:14-15
14 Dupa ce Ioan a fost �nchis, Isus a venit �n Galileea, predic�nd Evanghelia lui Dumnezeu.15 El zicea: "S-a �mplinit vremea! �mparatia lui Dumnezeu este aproape! Pocaiti-va si credeti �n Evanghelie!"

Ioan 3:16
Fiindca at�t de mult a iubit Dumnezeu lumea, �nc�t L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede �n El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.

Ioan 14:6
Isus i-a raspuns: "Eu sunt calea, adevarul si viata.5 Nimeni nu vine la Tatal dec�t prin Mine. "

Romani 1:16-17
16 Caci mie nu mi-e rusine de Evanghelie, fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru m�ntuirea fiecaruia care crede - �nt�i a iudeului, apoi a grecului -,17 deoarece �n ea este descoperita o dreptate oferita de Dumnezeu, carevine din credinta si care duce la credinta, asa cum este scris: "Cel drept va trai prin credinta."

Romani 6:23
Fiindca plata pacatului este moartea, dar darul lui Dumnezeu este viata vesnica �n Isus Cristos, Domnul nostru.

1 Corinteni 15:1-4
1 Fratilor, va reamintesc Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care ati primit-o, �n care ati ramas 2 si prin care sunteti m�ntuiti daca ram�neti fermi �n cuv�ntul pe care vi l-am vestit; altfel ati crezut degeaba. 3 Ceea ce v-am dat ca fiind de prima importanta este ceea ce eu, la r�ndul meu, am primit: anume ca Cristos a murit pentru pacatele noastre, potrivit Scripturilor, 4 ca a fost �ngropat, ca a fost �nviat a treia zi, potrivit cu Scripturile,

2 Corinteni 5:21
El, pentru noi, L-a facut pacat3 pe Cel Ce n-a cunoscut pacatul, pentru ca, �n El, sa devenim dreptatea lui Dumnezeu.

Coloseni 1:19-23
19 Caci Dumnezeu a vrut ca toata plinatatea Sa sa locuiasca �n El. 20 Prin El, Dumnezeu a �mpacat toate lucrurile cu Sine, fie cele de pe pam�nt, fie cele din cer, fac�nd pace prin s�ngele crucii Lui. 21 Odata, voi erati straini si dusmani �n g�ndurile voastre, asa cum aratau faptele voastre rele, 22 �nsa acum El v-a �mpacat �n trupul de carne al lui Cristos, prin moarte, pentru a va �nfatisa sfinti, curati si fara pacat �naintea Lui, 23 daca ram�neti cu adevarat bine �ntemeiati si fermi �n credinta, fara sa va abateti de la nadejdea Evangheliei pe care ati auzit-o, care a fost vestita tuturor oamenilor de pe pam�nt si al carei slujitor am devenit eu, Pavel.

Alte �ntrebari

Acum stii cum poti sa primesti m�ntuirea, sa fii restaurat �n relatia cu Dumnezeu si sa ai viata vesnica - prin Isus, pe calea pocaintei si a credintei. Si acum stii ce �nseamna adevarata pocainta si credinta.

Dar mai ram�n c�teva �ntrebari la care trebuie sa raspunzi tu �nsuti. Ce vei face cu aceste cunostinte? Esti gata sa te pocaiesti si sa �ti pui �ncrederea �n Isus? Daca nu, ce te opreste?

�nca mai ai �ndoieli? Daca da, iata o �ntrebare la care trebuie sa raspunzi sincer: "Daca Dumnezeu este real si Biblia adevarata, �l vrei pe Dumnezeu �n viata ta?" Daca spui: "Poate mai t�rziu", raspunsul tau este, de fapt "Nu!" - nu �l vrei pe Dumnezeu �n viata ta deoarece crezi ca viata este mai buna fara Dumnezeu. De fapt, adevarul este ca �ti place pacatul tau si �ti place sa fii propriul tau dumnezeu si nu vrei sa te schimbi.

Daca �ndoielile tale sunt sincere, sa stii un lucru: Biblia spune ca daca �l cauti sincer pe Dumnezeu cu toata inima ta, ai sa-L gasesti! Te �ncurajez sa te rogi: "Dumnezeu, daca existi, dezvaluie-Te mie si �ndreapta-mi inima catre Tine." Apoi mergi si cauta niste crestini adevarati carora sa li te alaturi, asa �nc�t sa �l studiezi pe Isus. De asemenea, ar fi bine sa �ti cumperi o traducere moderna a Bibliei si sa o citesti. �ncepe cu Evanghelia dupa Ioan din Noul Testament.

Daca te simti convins de pacat, de razvratirea ta �mpotriva lui Dumnezeu, te �ncurajez sa i le marturisesti si sa �i spui ca �ti pare rau. Apoi �ntoarce-te �n inima ta de la pacat la Dumnezeu si pune-ti credinta �n Isus si �n ceea ce a facut El la cruce pentru pacatul tau. �ngenuncheaza si recunoaste �n fata lui Isus ca El este Regele regilor, Domnul domnilor si ca de acum �ncolo, I te vei supune si nu vei mai trai pentru tine, ci pentru El. Apoi cere-I lui Isus sa te conduca spre o biserica �n care sa te implici si cumpara-ti o Biblie pe care sa o citesti. Cauta niste crestini maturi, evlaviosi, de la care poti �nvata si implica-te �ntr-o relatie cu ei. Apoi pregateste-te pentru cea mai mare aventura posibila - viata cu Isus!

Daca te pocaiesti si �ti pui credinta �n Isus si ai dori rugaciune, mergi la pagina de contact si spune-ne cum ne putem ruga pentru tine. Studiaza si restul materialelor si a videoclipurilor de pe site-ul nostru, ca sa te ajute sa �ti �ncepi noua viata alaturi de Isus. Te sfatuim sa �ncepi cu seria "�ntelegerea evangheliei", pentru a-ti crea o baza solida si pentru un �nceput bun.

A lui Dumnezeu sa fie slava, Amin.

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".

Ce a facut Isus pentru noi?

Sun, 04 Oct 2009 23:14:32 GMT

de William Anderson

�n articolul De ce avem nevoie de Isus? gasiti motivul pentru care Isus este singura cale catre Dumnezeu. �n acest articol vom trata ce a facut Isus pentru noi si ce a �ndeplinit El prin ceea ce a facut. Daca nu sunteti sigur de existenta lui Dumnezeu si a Bibliei, cititi articolele din categoria "De ce sa crezi" de pe prima pagina. Acolo veti gasi numeroase motive pentru care este �ntelept si logic sa crezi �n Dumnezeu si �n Biblie.

Iata o lista a principalelor lucruri pe care le-a facut Isus pentru noi:

Ce a facut Isus pentru noi:

A creat Universul
A devenit om
A trait o viata fara pacat
A mers la cruce
A �nviat dintre morti
S-a �naltat la Tatal

Sa le luam pe fiecare �n parte.

Isus a creat Universul

Stiati ca Isus a creat Universul? �ntr-adevar, l-a creat, �mpreuna cu Tatal si cu Duhul Sf�nt.

Dumnezeu singur a creat universul si tot ce se afla �n el; toate galaxiile, toate stelele, pam�ntul, soarele si luna. A creat totul din nimic, dupa planul si voia Lui. A vorbit prin Fiul Sau, prin puterea Duhului Sf�nt, si tot ce exista a luat fiinta si a fost bun.

Ioan 1:1- 4
1 La �nceput era Cuv�ntul, si Cuv�ntul era cu Dumnezeu, si Cuv�ntul era Dumnezeu.2 El era la �nceput cu Dumnezeu. 3 Toate au fost facute prin El si nici un lucru care a fost facut n-a fost facut fara El. 4 �n El era viata, si viata era lumina oamenilor.

1 Corinteni 8:6
totusi pentru noi exista un singur Dumnezeu, Tatal, din Care sunt toate si pentru Care suntem si noi, si un singur Domn, Isus Cristos, prin Care sunt toate si prin Care suntem si noi.

Coloseni 1:15-17
15 El este chipul Dumnezeului nevazut, �nt�iul nascut8 peste �ntreaga creatie, 16 pentru ca prin El au fost create toate lucrurile, �n cer si pe pam�nt, cele vizibile si cele invizibile, fie tronuri, fie domnii, fie conducatori, fie autoritati. Toate au fost create prin El si pentru El. 17 El este �nainte de toate lucrurile si �n El se tin toate �mpreuna.

Isus a devenit om

Nu este uimitor ca Cel care a creat universul nostru este Cel care a venit sa se ocupe de problema noastra cu Dumnezeu?

Isus, Fiul lui Dumnezeu, care a fost cu Tatal toata vesnicia si a fost instrumentul prin care Tatal a pronuntat crearea lumii, S-a smerit si a devenit fiinta umana. S-a nascut dintr-o fecioara prin puterea Duhului Sf�nt si a crescut devenind un om plin de har si adevar. Era cu totul Dumnezeu si cu totul om. Desi era Dumnezeu, Biblia ne spune ca El si-a pus deoparte natura divina si a depins de Tatal, pentru ca Duhul Sf�nt sa ne dea un exemplu de cum ar trebui sa traim.

Ioan 1:14

Si Cuv�ntul a devenit trup si a locuit printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slava ca a Singurului nascut din Tatal, plin de har si de adevar.

Filipeni 2:5-7

5 Sa aveti �n voi g�ndul acesta, care era si �n Cristos Isus: 6 El, macar ca avea natura1 lui Dumnezeu, n-a considerat ca a fi una cu Dumnezeu este un lucru de apucat, 7 ci S-a dezbracat de Sine, lu�nd natura unui rob si devenind asemenea oamenilor. La �nfatisare a fost gasit ca un om;

1 Ioan 5:20

Si stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit si ne-a dat pricepere ca sa-L cunoastem pe Cel Adevarat. Si noi suntem �n Cel Adevarat, �n Fiul Sau, Isus Cristos. El este adevaratul Dumnezeu si viata vesnica.

Isus a trait o viata fara pacat

Nu cunoastem prea multe despre viata lui Isus ca si copil. Luca scrie ca �n copilarie, Isus a crescut si a capatat putere; a fost plin de �ntelepciune iar harul lui Dumnezeu era peste El. Apoi, c�nd avea doisprezece ani, Luca a scris ca Isus crestea �n �ntelepciune si �n statura si era tot mai placut de Dumnezeu si oameni. A scris asta dupa ce a povestit cum Isus a ramas �n urma la Ierusalim dupa ce familia Lui �si �ncepuse calatoria catre casa. Chiar si la aceasta v�rsta, stia cine era adevaratul Lui Tata si i-a spus acest lucru mamei Lui c�nd aceasta s-a pl�ns ca tatal Lui (Iosif) si ea se �ngrijorasera cu privire la El. "De ce M-ati cautat?" a �ntrebat El. "Nu stiati ca trebuie sa fiu �n Casa Tatalui Meu?"

Isus era carne si oase la fel ca tine si ca mine si a fost ispitit �n toate felurile, la fel ca si noi, dar nu a avut pacat. Nu a mintit nici macar o data, pentru ca harul Domnului era cu El. El a fost mielul desav�rsit al Lui Dumnezeu care a venit sa ia pacatele lumii.

Luca 2:40
Copilul crestea, se �ntarea si era umplut cu �ntelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.

Luca 2:52
Isus crestea �n �ntelepciune, �n statura si �i era tot mai placut lui Dumnezeu si oamenilor.

Evrei 4:15
Caci n-avem un Mare Preot Care sa nu poata avea mila de slabiciunile noastre, ci Unul Care a fost ispitit �n toate felurile, ca si noi, dar fara sa pacatuiasca.

2 Corinteni 5:21
El, pentru noi, L-a facut pacat pe Cel Ce n-a cunoscut pacatul, pentru ca, �n El, sa devenim dreptatea lui Dumnezeu.

Ioan 1:29
�n ziua urmatoare, Ioan L-a vazut pe Isus venind la el si a zis: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Care �ndeparteaza pacatul lumii!

1 Petru 1:18-19
18 pentru ca stiti ca nu cu lucruri pieritoare - argint sau aur - ati fost rascumparati din felul vostru de viata fara rost, mostenit de la stramosii vostri,19 ci cu s�ngele pretios al lui Cristos, ca al unui miel fara meteahna si fara pata.

1 Petru 2:21-22
21 Si la aceasta ati fost chemati, deoarece si Cristos a suferit pentru voi, las�ndu-va un exemplu, astfel ca voi sa calcati pe urmele Lui. 22 "El nu a sav�rsit nici un pacat, si �n gura Lui nu s-a gasit nici o �nselaciune."

Isus a mers la cruce

Atunci c�nd cei care �l voiau pe Isus mort credeau ca �i fac lui Dumnezeu o favoare, de fapt �mplineau profetiile spuse cu mult timp �n urma. Din trecutul etern Tatal planuise sa �l ofere pe singurul Sau Fiu sa fim restaurati �n relatia cu El.

C�nd a venit timpul ca Isus sa �mplineasca voia Tatalui, El a mers ascultator la cruce unde a fost rastignit si a �ndurat o moarte fizica �ngrozitoare. Dar ceva �nca si mai groaznic s-a petrecut �n acelasi timp. Pentru prima data �n toata vesnicia El a fost despartit de Tatal �n momentul �n care Tatal a pus toate pacatele lumii asupra Lui iar apoi Si-a varsat m�nia, timp �n care Isus a primit pedeapsa cuvenita pentru fiecare pacat.

Dupa ce a murit, pentru asigurarea �mplinirii acestui lucru, o sulita a fost strapunsa �n coasta Lui iar din inima Lui au curs apa si s�nge. Familia si apropiatii Lui L-au dat jos si L-au asezat �ntr-un morm�nt din apropiere.

Isaia 53:4-5
4 �ntr-adevar, El a luat asupra Lui neputintele noastre si a purtat bolile noastre. Noi �nsa L-am considerat lovit, zdrobit de Dumnezeu si nenorocit. 5 Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre; pedeapsa care ne da pacea era peste El si prin ranile Lui suntem vindecati.

Marcu 15:12-15
12 Pilat i-a �ntrebat iarasi: Si atunci ce (doriti) sa fac cu (Cel pe Care-L numiti) �mparatul iudeilor? 13 Ei au strigat din nou: Rastigneste-L! 14 Pilat i-a �ntrebat: Dar ce rau a facut? �nsa ei strigau si mai tare: Rastigneste-L! 15 Si astfel, Pilat, vr�nd sa faca pe placul multimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, dupa ce a pus sa-L biciuiasca, L-a dat sa fie rastignit.

Marcu 15:24-27
24 Dupa ce L-au rastignit, si-au �mpartit hainele Lui �ntre ei, trag�nd la sorti pentru ele, ca sa stie cine ce sa ia. 25 Era ceasul al treilea c�nd L-au rastignit. 26 Au pus o inscriptie cu urmatoarea acuzatie �mpotriva Lui: "�mparatul iudeilor". 27 Au rastignit cu El si doi t�lhari, unul la dreapta si unul la st�nga Lui.

Matei 27:45-46
45 De la ceasul al saselea si p�na la ceasul al noualea s-a facut �ntuneric peste toata tara.46 Si pe la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, lema sabactani?", care �nseamna "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?"

Ioan 19:33-37
33 �nsa, c�nd au venit la Isus, au vazut ca deja murise si nu I-au mai zdrobit picioarele,34 ci unul dintre soldati I-a strapuns coasta cu sulita; si imediat a iesit s�nge si apa. 35 Cel ce a vazut lucrul acesta a depus marturie si marturia lui este adevarata. Si el stie ca spune adevarul, pentru ca si voi sa credeti. 36 Caci aceste lucruri s-au �nt�mplat ca sa se �mplineasca Scriptura carezice: "Nici unul din oasele Lui nu va fi rupt." 37 Si �n alta parte, Scriptura mai zice: "Vor privi la Cel pe Care L-au strapuns."

Ioan 19:40-42
40 Au luat trupul lui Isus si L-au �nfasurat �n f�sii de p�nza de in, cu miresme, asa cum este obiceiul de �nmorm�ntare la iudei.41 �n locul unde fusese rastignit era o gradina, iar �n gradina era un morm�nt nou, �n care nu mai fusese pus nimeni. 42 Pentru ca era Ziua Pregatirii Iudeilor si pentru ca morm�ntul era aproape, L-au pus pe Isus acolo.

Filipeni 2:8
... S-a smerit si a devenit ascultator p�na la moarte si �nca moarte pe cruce.

Isus a �nviat din morti

Dupa cum Isus le spusese �nainte ucenicilor Lui si dupa cum multe versete din Biblie profetisera, El a �nviat din morti a treia zi. La �nceput L-au vazut femeile care �i erau apropiate, apoi mai t�rziu L-au vazut si ucenicii Lui. O data, a aparut chiar �n fata a cinci sute de oameni. Timp de patruzeci de zile S-a aratat multor oameni si a �nvatat multe lucruri. �n special i-a pregatit pe ucenicii Lui sa mearga �n lume si sa faca alti ucenici care sa �l urmeze si sa �l asculte.

�nvierea Lui a dovedit ca era �ntr-adevar Fiul lui Dumnezeu, ca fusese fara pacat si cel mai important, ca m�nia lui Dumnezeu fusese satisfacuta pentru toate pacatele. De asemenea, �nvierea Lui ne ofera speranta ca si noi vom experimenta �nvierea la noua viata alaturi de Dumnezeu.

Marcu 16:4-6
4 �nsa c�nd s-au uitat, au vazut ca piatra, care era foarte mare, fusese rostogolita. 5 Intr�nd �n morm�nt, au vazut un t�nar �mbracat �ntr-o roba alba, sez�nd �n partea dreapta, si s-au speriat. 6 �nsa el le-a zis: "Nu va speriati! Voi �l cautati pe Isus din Nazaret, Cel Care a fost rastignit! A fost �nviat; nu este aici! Iata locul unde-L pusesera! 7 Dar duceti-va si spuneti-le ucenicilor Lui si lui Petru ca El merge �naintea voastra �n Galileea! Acolo �l veti vedea, asa cum v-a spus!"

Luca 24:1-8
1 Dar �n prima zi a saptam�nii, foarte de dimineata, ele au venit la morm�nt, aduc�nd miresmele pe care le pregatisera. 2 Au gasit rostogolita piatra de la intrarea morm�ntului, 3 iar c�nd au intrat, n-au gasit trupul Domnului Isus. 4 �n timp ce erau �nmarmurite din cauza acestui lucru, iata ca doi barbati �n haine stralucitoare au stat l�nga ele. 5 �ngrozite, ele si-au plecat fetele la pam�nt. Dar ei le-au zis: "De ce-L cautati pe Cel Viu �ntre cei morti? 6 Nu este aici, ci a fost �nviat! Aduceti-va aminte ce v-a spus pe c�nd era �nca �n Galileea, 7 c�nd zicea ca Fiul Omului trebuie sa fie tradat �n m�inile pacatosilor si sa fie rastignit, iar a treia zi sa �nvie." 8 Si ele si-au adus aminte de cuvintele Lui.

Luca 24:36-46
36 �n timp ce spuneau ei aceste lucruri, El �nsusi a stat �n mijlocul lor si le-a zis: "Pace voua!" 37 �ngroziti si �nspaim�ntati, ei credeau ca vad un duh. 38 El le-a zis: "De ce sunteti tulburati si de ce vi se ridica astfel de �ndoieli �n inimile voastre? 39 Uitati-va la m�inile si la picioarele Mele: Eu �nsumi sunt! Atingeti-Ma si vedeti: un duh n-are carne si oase, asa cum vedeti ca am Eu!" 40 Si spun�nd aceasta, le-a aratat m�inile si picioarele Lui. 41 Dar pentru ca ei, de bucurie, tot nu credeau si se mirau, le-a zis: "Aveti aici ceva de m�ncare?" 42 I-au dat o bucata de peste fript (si un fagure de miere), 43 iar El le-a luat si le-a m�ncat �n fata lor. 44 Apoi le-a zis: "Acestea sunt lucrurile pe care vi le spuneam c�nd �nca eram cu voi, si anume ca trebuie sa se �mplineasca tot ceea ce este scris despre Mine �n Legea lui Moise, �n Profeti si �n Psalmi." 45 Atunci le-a deschis mintea, ca sa �nteleaga Scripturile, 46 si le-a zis: "Asa este scris, si anume Cristosul trebuia sa sufere si sa �nvie dintre cei morti a treia zi.

1 Corinteni 15:20-23
20 Dar Cristos a fost �nviat din morti, El fiind primul rod dintre cei care au adormit.21 �ntruc�t moartea a venit printr-un om, �nvierea mortilor a venit tot printr-un Om. 22 Asa cum �n Adam toti mor, la fel, �n Cristos, toti vor fi �nviati, 23 �nsa fiecare la r�ndul lui; primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ai lui Cristos.

Romani 1:2-4
2 pe care Dumnezeu o promisese mai dinainte prin profetii Sai �n Sfintele Scripturi3 si care se refera la Fiul Sau - nascut din sam�nta lui David, �n ce priveste trupul, 4 iar �n ce priveste Duhul sfinteniei, dovedit cu putere ca este Fiul lui Dumnezeu, prin �nvierea dintre cei morti - adica la Isus Cristos, Domnul nostru,

1 Petru 1:3
Binecuv�ntat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Cristos, Care, dupa marea Lui �ndurare, ne-a nascut din nou la o nadejde vie, prin �nvierea lui Isus Cristos din morti,

Isus S-a �naltat la Tatal

La momentul plecarii Sale, Isus i-a dus pe ucenicii Lui �n apropiere de Betania si i-a binecuv�ntat. Dupa ce le-a vorbit, S-a �naltat la cer la dreapta Tatalui, unde domneste si mijloceste pentru biserica. Acolo, Tatal I L-a dat pe Duhul Sf�nt pe care, �n ziua Cinzecimii, Isus L-a varsat asupra tuturor ucenicilor, pentru a �mplini voia Lui si a-I mari �mparatia.

Marcu 16:19-20
19 Dupa ce le-a vorbit, Domnul Isus a fost luat �n cer si S-a asezat la dreapta lui Dumnezeu.20 Ei s-au dus si au vestit pretutindeni, iar Domnul lucra �mpreuna cu ei si confirma Cuv�ntul prin semnele care-l �nsoteau.)

Luca 24:50-53
50 Apoi i-a condus afara, p�na spre Betania. Si-a ridicat m�inile si i-a binecuv�ntat,51 iar �n timp ce-i binecuv�nta s-a departat de ei si a fost luat �n cer. 52 Ei I s-au �nchinat si apoi s-au �ntors la Ierusalim cu mare bucurie. 53 Si tot timpul erau �n Templu, laud�ndu-L si binecuv�nt�ndu-L pe Dumnezeu.

Faptele apostolilor 1:9-11
9 Dupa ce a spus aceste lucruri, Isus a fost �naltat si, �n timp ce ei se uitau, un nor L-a luat dinaintea ochilor lor. 10 Si cum priveau ei spre cer, �n timp ce El pleca, iata ca li s-au �nfatisat doi barbati �mbracati �n haine albe, 11 care le-au zis: "Barbati galileeni, de ce stati si va uitati spre cer?! Acest Isus, Care a fost luat �n cer de la voi, va veni �n acelasi fel �n care L-ati vazut merg�nd spre cer."

Faptele apostolilor 2:33
Asadar, fiind �naltat la dreapta lui Dumnezeu si primind de la Tatal promisiunea Duhului Sf�nt, El a turnat ceea ce vedeti si auziti.

Efeseni 4:8-10
8 De aceea Scriptura spune: "C�nd S-a suit �n �naltime, a luat �n sclavie captivitatea si a dat daruri oamenilor." 9 C�nd se spune "S-a suit", �nseamna ca, �nainte, El cobor�se �n partile mai de jos ale pam�ntului. 10 El, Cel Care a cobor�t, este Acelasi cu Cel Care S-a suit mai sus de ceruri, ca sa umple toate lucrurile.

Am vazut din Biblie tot ce a facut Isus pentru noi. Dar ce a realizat El pentru noi?

Ce a realizat Isus pentru noi

Prin viata Lui perfecta, fara pacat si moartea Lui sacrificatoare pe cruce, Isus a realizat multe lucruri pentru noi. Vom privi c�teva versete din Biblie pentru a vedea principalele lucruri, iar la sf�rsit, veti gasi un sumar al acestora.

Faptele apostolilor 4:10-12
10 sa va fie cunoscut voua tuturor si �ntregului popor Israel ca acest om sta sanatos �naintea voastra �n Numele lui Isus Cristos din Nazaret, pe Care voi L-ati rastignit, dar pe Care Dumnezeu L-a �nviat dintre cei morti! 11 El este: "piatra respinsa de catre voi6, zidarii, care a devenit piatra din capul unghiului." 12 �n nimeni altul nu este m�ntuire, caci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor, �n care trebuie sa fim m�ntuiti!

Romani 3:24-26
24 Ei sunt �ndreptatiti fara plata, prin harul Lui, prin rascumpararea care este �n Cristos Isus,25 pe Care Dumnezeu L-a r�nduit sa fie, prin credinta �n s�ngele Lui, o jertfa de ispasire, ca dovada a dreptatii Sale, caci trecuse cu vederea pacatele sav�rsite �n trecut, 26 �n vremea �ngaduintei lui Dumnezeu, pentru ca, �n vremea de acum, sa-Si dovedeasca dreptatea, �n asa fel �nc�t El sa fie drept si sa-l �ndreptateasca totodata pe cel ce are credinta �n Isus.

Romani 4:25
Care a fost dat pentru pacatele noastre si Care a fost �nviat pentru �ndreptatirea noastra.

Romani 5:9
Deci, cu at�t mai mult acum, c�nd am fost �ndreptatiti prin s�ngele Lui, vom fi m�ntuiti prin El de m�nia lui Dumnezeu.

Romani 5:21
pentru ca, asa cum pacatul a domnit prin moarte, tot astfel sa domneasca si harul lui Dumnezeu prin dreptate, duc�nd la viata vesnica prin Isus Cristos, Domnul nostru.

1 Corinteni 1:30
Iar voi, datorita Lui, sunteti �n Cristos Isus, Care a devenit pentru noi �ntelepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfintire si rascumparare,

2 Corinteni 5:21
El, pentru noi, L-a facut pacat3 pe Cel Ce n-a cunoscut pacatul, pentru ca, �n El, sa devenim dreptatea lui Dumnezeu.

Galateni 4:4-5
4 Dar, la �mplinirea vremii, Dumnezeu Si-a trimis Fiul, nascut din femeie, nascut sub Lege,5 ca sa-i rascumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi sa primim �nfierea.

Efeseni 1:7-8
7 �n El avem rascumpararea, prin s�ngele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatia harului Sau,8 pe care l-a revarsat peste noi cu toata �ntelepciunea si priceperea..

Coloseni 1:19-22
19 Caci Dumnezeu a vrut ca toata plinatatea Sa sa locuiasca �n El. 20 Prin El, Dumnezeu a �mpacat toate lucrurile cu Sine, fie cele de pe pam�nt, fie cele din cer, fac�nd pace prin s�ngele crucii Lui. 21 Odata, voi erati straini si dusmani �n g�ndurile voastre, asa cum aratau faptele9 voastre rele, 22 �nsa acum El v-a �mpacat �n trupul de carne al lui Cristos, prin moarte, pentru a va �nfatisa sfinti, curati si fara pacat �naintea Lui,

Coloseni 2:13-15
13 Pe voi, care erati morti �n greselile voastre si �n firea voastra necircumcisa, Dumnezeu v-a4 adus la viata �mpreuna cu Cristos, c�nd ne-a iertat toate greselile.14 El a sters �nsemnarea cu tot cu regulile ei, care era �mpotriva noastra si ni se opunea, a luat-o si a pironit-o pe cruce. 15 A dezbracat de putere stap�nirile si autoritatile si le-a facut de rusine �n vazul tuturor, triumf�nd asupra lor prin cruce.

Evrei 9:12-15
12 nu cu s�nge de capre si de vitei, ci cu propriul Lui s�nge, a intrat o data pentru totdeauna �n Locul Preasf�nt, obtin�nd astfel o rascumparare vesnica.13 Daca s�ngele caprelor si al boilor si stropirea cu cenusa unei juninci �i sfinteste pe cei p�ngariti (av�nd �n vedere curatirea trupului), 14 cu c�t mai mult s�ngele lui Cristos - Care, prin Duhul vesnic, S-a dat pe Sine, fara pata, lui Dumnezeu - va curati constiinta noastra de faptele moarte, pentru a ne �nchina Dumnezeului celui Viu! 15 De aceea, El este mijlocitorul unui nou legam�nt, pentru ca aceia care sunt chemati sa poata primi mostenirea vesnica promisa, �ntruc�t a avut loc o moarte care-i rascumpara din neascultarile comise sub primul legam�nt.

1 Petru 3:18
Caci si Cristos a suferit o data pentru totdeauna pentru pacate - El, Cel Drept, pentru cei nedrepti - ca sa va aduca la Dumnezeu. El a fost dat la moarte �n trup, dar a fost facut viu prin Duhul,

1 Ioan 5:18-20
18 Stim ca oricine este nascut din Dumnezeu nu traieste �n pacat, ci pe cel nascut din Dumnezeu Acesta �l apara2, iar cel rau nu se atinge de el.19 Stim ca suntem din Dumnezeu si ca lumea �ntreaga zace �n cel rau. 20 Si stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit si ne-a dat pricepere ca sa-L cunoastem pe Cel Adevarat. Si noi suntem �n Cel Adevarat, �n Fiul Sau, Isus Cristos. El este adevaratul Dumnezeu si viata vesnica.

Apocalipsa 5:9
. si c�ntau un c�ntec nou: "Tu esti vrednic sa iei sulul si sa-i rupi sigiliile, pentru ca ai fost �njunghiat si prin s�ngele Tau ai rascumparat pentru Dumnezeu oameni din orice semintie, limba, popor si neam.

Ce a realizat Isus pentru noi:

Ne-a eliberat de Satan, moarte si robia de pacat
A abolit pacatul si �ntepatura sa
A adus vindecare de la efectele pacatului �n viata noastra
A adus la final viata �n pacat
A potolit m�nia lui Dumnezeu pentru pacatul nostru
A adus iertarea pacatelor noastre si �mpacare cu Dumnezeu
A adus pace �ntre noi si Dumnezeu
A facut posibil ca noi sa-L primim pe Duhul Sf�nt
Ne-a facut drepti �n ochii Tatalui, sfinti, fara vina si eliberati de orice acuzatie
A facut �n asa fel �nc�t nu ne mai aflam sub lege, ci sub har
A instituit un nou legam�nt �ntre noi si Dumnezeu
Ne-a adus �ntr-o relatie de intimitate cu Dumnezeu
Ne-a facut parte din familia lui Dumnezeu primind drepturi depline �n calitate de fii
Ne-a deschis usa pentru a petrece toata vesnicia cu Dumnezeu, primind mostenirea vesnica promisa, mostenire care nu va pieri niciodata, nu va fi p�ngarita si nici nu va ofili vreodata
A oferit protectie de raul facut de diavol
Ne-a curatat constiinta asa �nc�t sa-L putem sluji pe Dumnezeul Cel viu
A cumparat oameni din fiecare neam, semintie, limba si popor

Cum primim toate aceste lucruri extraordinare? Cititi articolul Cum primim ceea ce a facut Isus pentru noi?

Cu permisiunea autorului de a traduce si posta acest articol pe "despreisus".